Doi deputați inițiază o procedură de grațiere colectivă, care pare a fi cu dedicație pentru fostul premier PSD Adrian Năstase, dar și pentru alți politicieni aflați în detenție sau în curs de judecată, ultima lege de grațiere fiind adoptată în 2002, fără însă a acorda clemență în cazuri de corupție.
Deputatul PSD Mădălin Voicu și președintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Păun, au depus, marți, 2 octombrie, un proiect în care propun grațierea pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanță, iar faptele pedepsite cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă să fie amnistiate.
Voicu a susținut totuși că nu s-a gândit la Adrian Năstase atunci când a elaborat inițiativa legislativă.
Potrivit articolului 73 din Constituție, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare, iar prin legi ordinare se pot reglementa, printre altele, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, dar și acordarea amnistiei sau a grațierii colective.
Conform unui proiect de lege inițiat de către deputatul Nicolae Păun, președintele Comisiei pentru Drepturile Omului, deținuților care au lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate li se vor considera, pentru eliberare condiționată, 4 zile executate pentru 2 zile de muncă.
Proiectul legislativ modifică articolul 76, alineatul 1, litera f) din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor, care prevedea că deținuților cu lucrări științifice publicate li se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, majorarea de o zi fiind prevăzută de această inițiativă legislativă.
În februarie 2012, fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de către Curtea de Apel București, la cinci ani de detenție pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, într-o perioadă în care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR). El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
În martie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe deputatul PNL Virgil Pop la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, respectiv că a primit 80.000 de euro pentru a-și folosi influența (de consilier județean) în favoarea unei societăți care să obțină încheierea unor contracte de execuție de lucrări. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
În iunie 2012, fostul șef al OPC Brașov Ionel Spătaru a fost condamnat definitiv, de instanța supremă, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru o mită de 70.000 de euro.
Tot în iunie 2012, deputatul Adrian Năstase, fost premier, a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
Potrivit wikipedia, ca autor, Adrian Năstase s-a remarcat prin peste 150 de studii de Drept internațional, publicate în reviste din țară și străinătate, fiind autorul și a peste 140 de comunicări și expuneri prezentate la întâlniri internaționale.
În luna iunie, și fostul șef al Consiliului Județean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat, de Curtea de Apel Timișoara, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și luare de mită, decizia nefiind însă definitivă. În cazul unei grațieri, și el ar beneficia de clemență.
La fel și senatorul PSD Cătălin Voicu – condamnat de instanța supremă, în iunie, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, alături de fostul judecător Florin Costiniu și de oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic, decizia nefiind definitivă.
Marți, 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, de Tribunalul București, la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa (condamnat la 15 ani pentru prăbușirea Fondului Național de Investiții), decizia nefiind definitivă.
Potrivit proiectului de grațiere, fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureșan – condamnat definitiv, în luna mai, pentru fapte de corupție la șapte ani de închisoare cu executare – ar beneficia de grațierea cu o treime a pedepsei.
Proiectul legislativ prevede grațierea cu o treime a pedepselor cu închisoarea între 6 și 8 ani inclusiv, grațierea cu o cincime a pedepselor cu închisoarea între 8 și 10 ani inclusiv.
Proiectul de lege prevede că de la aceste grațieri și amnistieri sunt excluși cei recidiviști prin condamnări anterioare sau condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă.
Cei care au săvârșit infracțiuni contra siguranței statului, infracțiuni de omor, vătămare corporală gravă, loviri sau lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală, incest, tâlhărie, înșelăciune, delapidare, ultraj, tortură, evadare, falsificarea de monede, trafic de stupediante, proxenetism nu beneficiază de prevederile acestui proiect de lege.
De asemenea, cei care au săvârșit infracțiuni prevăzute de Legea siguranței, de Legea combaterii evaziunii fiscale și de Legea privind combaterea traficului și consumului de droguri nu pot beneficia de aceste prevederi ale proiectului de lege.
Proiectul de lege prevede că persoanele grațiate care, în curs de trei ani, săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa pe lângă pedeapa stabilită și pedeapsa grațiată.
Ultima lege privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni a fost adoptată în 2002 – anterior ultimul decret de amnistiere și grațiere colectivă a fost dat de Nicolae Ceușescu, la 11 ianuarie 1988.
Din 4 octombrie 2002, au fost grațiate în întregime unele pedepse cu închisoare pînă la cinci ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată.
Atunci nu au fost grațiate infracțiunile contra siguranței statului, de omor, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu, șantajul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, incestul, furtul de autovehicule, precum și furtul calificat, tîlhăria, pirateria, înșelăciunea, delapidarea, ultrajul, abuzul în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influență, tortura, represiunea nedreaptă, evadarea, neîndeplinirea cu știință a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, părăsirea postului și prezența la serviciu în stare de ebrietate, distrugerea și semnalizarea falsă, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine,deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și reziduuri, contaminarea venerică și transmiterea sindromului imunodeficitar dobîndit, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, punerea în primejdie a unei persoane în neputință de a se îngriji, relele tratamente aplicate minorului, încăierarea, asocierea pentru săvîrșirea de infracțiuni, proxenetismul, dezertarea, zborul neautorizat.
De asemenea, nu au beneficiat de prevederile acelei grațieri nici cei care au primit pedepse pentru unele infracțiuni prevăzute de legi speciale, cum ar fi Legea pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.
Aproximativ 9.000 de persoane au beneficiat de iertarea parțială sau totală a executării pedepsei cu închisoarea.
În 2006, un proiect de lege privind grațierea unor pedepse și opoziția manifestată față de o asemenea inițiativă au generat ample proteste ale deținuților. Nati Meir – pe atunci membru în Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților – în prezent arestat pentru înșelăciune, fiind condamnat la șapte ani pentru fapte de corupție – a inițiat un proiect de lege privind grațierea în întregime a pedepselor principale cu închisoarea până la cinci ani, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțe.
Protestul deținuților din decembrie 2006 s-a propagat cu repeziciune în penitenciarele din țară, întrucât Nati Meir, în calitatea sa de reprezentat pentru apărarea drepturilor omului, avea acces în închisori.
„Nati Meir nu reprezintă Parlamentul României în penitenciare și nu are niciun fel de însărcinări din partea forului legislativ în închisori. Se reprezintă pe sine însuși, iar conduita și orice eventuale încălcări ale legii sunt responsabilitatea și decizia sa”, declara președintele de artunci al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu.
În final, inițiativa lui Meir a fost respinsă, întrucât o grațiere colectivă a deținuților la acel moment era inoportună.
Dacă în 2007, inițiativa lui Nati Meir a fost respinsă din motive de „inoportunitate”, cea depusă în 2 octombrie 2012 are iz electoral (având în vedere că în 9 decembrie au loc alegeri Legislative), neputând fi exclusă dorința unor politicieni de a-și scoate din închisori colegii de partid sau de a împiedica ajungerea altora în detenție.
Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro
