În Sala Tronului din incinta Muzeului de Istorie Suceava au fost expuse ieri, 12 aprilie, pentru a marca împlinirea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod Ștefan cel Mare, șase documente originale (pergamente) emise în timpul domniei marelui voievod. Patru dintre documente au fost emise la Suceava, în anii 1464, 1472, 1473 și 1487, și câte unul la Iași, în anul 1497, și Vaslui, în 1502. De asemenea, patru dintre documentele expuse în Sala Tronului au pecetea originală în ceară. Publicul poate admira în vitrinele Muzeului de Istorie un „original, pergament, limba slavonă, pecete domnească atârnată, clasat la categoria Tezaur” cu explicația „1497, ianuarie 22, Iași – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruiește mănăstirii Voroneț o prisacă la Cârligătura și o bucată de pământ numită Lazul, în hotarul satului Tomești (azi în județul Iași)”. Un alt document, semnat pe 7 martie, 1502, la Vaslui, arată că „Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, întărește lui Luca Arbore, Portar de Suceava, satul Solca, ținutul Sucevei. Satul a fost cumpărat de Luca Arbore cu 680 de zloți tătărești, primind și uricul cu pecetea verde dat de domnul Alexandru cel Bun, numit în document bunicul nostru”. Într-o altă vitrină este expus un document din anul 1473 (3 septembrie, Suceava): „Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruiește mănăstirii Putna morile domnești proprii din târgul Siret, pe strada Siretului, și 12 buți de vin pe an pentru pomenirea sa”. Tot la Suceava, pe 28 aprilie, 1464, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, „dăruiește lui Luca, fiul lui Petru Logofăt, jumătate din satul Toporăuți, ținutul Cernăuți, pentru slujbă credincioasă și îi întărește cealaltă jumătate de sat, cumpărată de soția sa, Marena”, iar pe 25 aprilie, 1472, tot la Suceava, Ștefan cel Mare „dăruiește mănăstirii Putna satul Ostrița, ținutul Cernăuți, cu loc de moară pe apa Prutului, pentru pomenirea familiei sale și a strămoșilor”. Pe 13 noiembrie 1487, Ștefan cel Mare „dăruiește Episcopiei de Rădăuți trei sălașe de țigani pentru pomenirea sa și a familiei sale”.
Dezbateri pe tema Festivalului Internațional Ștefanian, ediția I
Expoziția a fost vizitată ieri și de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care s-a întâlnit, la Muzeul de Istorie, cu directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, cu reprezentanți pe probleme culturale din județele Botoșani, Neamț și Vaslui, cu preotul Gabriel Herea, parohul Bisericii „Sfânta Cruce“ din Pătrăuți, monument UNESCO, cu Ștefan Purici, prorector USV, cu un reprezentant ASCOR Suceava, la o dezbatere pe tema Proiectului „Festivalul Internațional Ștefanian”, care va face parte din Programul „Hai în Bucovina!”. „Socotesc că am făcut prea puțin în memoria marelui Ștefan și a ceea ce a ctitorit și realizat în anii lui de domnie. Noi, la Suceava, avem acest privilegiu, ca la Mănăstirea Putna să fie mormântul marelui Ștefan cel Mare și să avem și o parte dintre ctitoriile domnitorului. Dar ctitorii ștefaniene sunt în toată Moldova, și când spun toată Moldova mă refer și la Moldova din dreapta Prutului și la cea din stânga Prutului. Intenția noastră este ca acest program, Festivalul Internațional Ștefanian, să dureze mai bine de o săptămână”, a spus Gheorghe Flutur.
Teatru, filme, pelerinaj
Din programul Festivalului Internațional Ștefanian, prima ediție, care va avea loc anul acesta în perioada 24 iunie – 2 iulie, nu vor lipsi, pe 24 iunie, în Cetatea de Scaun a Sucevei, prezentarea de mesaje din partea ctitoriilor ștefaniene din România, Ucraina și Republica Moldova, mesaje transmise de reprezentanții clerului și ai administrației publice. În seara de Sânziene, după prezentarea mesajelor, tot în Cetate, se va juca piesa de teatru „Apus de soare”. Se intenționează organizarea unui pelerinaj, pe jos, pe ruta Suceava – Putna, cu participarea membrilor Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) – Filiala Suceava, și cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Plecarea în pelerinaj va fi pe 29 iunie, din Cetatea de Scaun, apoi se va trece prin Codrii Voievodesei, iar sosirea la Putna va fi pe 2 iulie. Gheorghe Flutur a spus că va pune la dispoziție și câteva autocare pentru pelerinii care nu pot să meargă pe jos tot traseul sau vor merge doar o parte din traseu pe jos până la Putna. Pelerinii (grupuri provenind dintr-o anumită comunitate din județ, localitate) ar putea să poarte în drumul spre Putna prapori, steaguri cu care să se identifice. Se intenționează publicarea unor broșuri, dar și tricouri cu un mesaj specific evenimentului etc.
Programe culturale comune
Pe 2 iulie se intenționează organizarea de evenimente la ctitoriile ștefaniene din județul Suceava, respectiv cele din Pătrăuți, Sf. Ilie, Reuseni, Volovăț, Putna și Voroneț, dar și la cele din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Bacău. Flutur a adăugat că va solicita și sprijinul primăriilor din localitățile sucevene unde se vor organiza evenimente culturale care să marcheze memoria voievodului Ștefan cel Mare.Tot pe perioada Festivalului Ștefanian vor avea loc proiecții ale filmelor „Frații Jderi” și „Ștefan cel Mare”, precum și alte expoziții, care, după cum a spus Gheorghe Flutur, ar fi bine să ajungă și în celelalte județe partenere. Invitații din celelalte județe au prezentat ieri programele lor, tradiționale, pe care le organizează în fiecare an pe 2 iulie sau în preajma acestei zile. Anul acesta, au spus ei, sunt interesați să conceapă un program comun cu Suceava, în cadrul proiectului „Festivalul Internațional Ștefanian”, din perioada 24 iunie – 2 iulie.
