Documente din mapa profesională a Noricăi Nicolai conțin informațiile făcute publice de Băsescu



Mapa profesională a Noricăi Nicolai (fostă Clinci) conține informații despre cele două aspecte din activitatea senatorului PNL prezentate public de Traian Băsescu, documentele referitoare la acestea reprezentând o mare parte din dosarul aflat în arhiva Ministerului Public.
Potrivit unei note din mapa profesională, Norica Nicolai a fost sancționată de Procuratura județeană Călărași, printr-un ordin din 4 aprilie 1988, cu „avertisment” pentru nerespectarea unor dispoziții legale în soluționarea unei cauze penale. Contestația acesteia a fost respinsă de Procuratura Generală.
În concluziile referatului Direcției a V-a din Procuratura Generală, referitor la contestația împotriva ordinului de sancționare pentru „nerespectarea unor dispoziții legale și lipsuri în activitate în dosarul penal 831/P/1987 al Procuraturii locale Oltenița”, se precizează că s-a „constatat că procurorul Clinci Norica prin rechizitoriul din 30 septembrie 1987 a dispus trimiterea în judecată în lipsă și în stare de arest a inculpatului Ioniță Valerică, fiul lui Ion și Maghioala, născut la 16.04.1962 în comuna Vasilați, județul Călărași, fără antecedente penale, pentru furt calificat din avutul obștesc, împreună cu alți 5 inculpați. Datele de stare civilă au fost luate din dosarul de ceretare al miliției și din referatul de terminare a urmăririi penale. După condamnarea tot în lipsă a inculpatului la instanța de fond, organele de miliție au prins pe adevăratul făptuitor al infracțiunii în persoana lui Ioniță Valerică, fiul lui Vasile și Hristina, născut la 3 martie 1960, recidivist și l-au prezentat procurorului Clinci Norica. Aceasta a ascultat pe inculpat, care a recunoscut fapta, dar nu i-a luat interogator sau declarație conform art. 46 din Regulament. Fără a dispune începerea urmăririi penale sau punerea în mijșcare a acțiunii penale și întocmire a dosarului penal procurorul Clinci Norica a modificat mandatul de arestare preventivă aflat în posesia organului de miliție și a dispus introducerea inculpatului în arest, după care a declarat recurs împotriva sentinței de condamnare pentru starea de recidivă.
Consider că în modul arătat mai sus procurorul a încălcat prevederile art. 146 și 150 din Codul de procedură penală, dispunând arestarea unei persoane fără a fi pusă în mișcare acțiunea penală și făr a fi audiată.
În ceea ce privește termenul de emitere a ordinului nr. 7/1988 al Procuraturii locale Călărași, acesta a fost emis în termenul prevăzut de lege. Procurorul șef al județului a luat la cunoștință de situația expusă prin referatul nr. 764/1988 întocmit de procurorul inspector la 11 martie 1988, iar ordinul nr. 7/1988 a fost emis la 4 aprilie 1988 și comunicat în scris persoanei sancționate.
Apreciez că sancțiunea aplicată este temeinică și legală și proporțională cu abatereea săvârșită.
S-a adus la cunoștința procurorului Clinci Norica rezultatul verificării, contestația fiind neîntemeiată”, se arată în referatul procurorului inspector Toma Dobre.
În legătură cu reprezentarea, cu procură, au unui cetățean străin într-un proces de înfiere, într-o notă explicativă din 19 iunie 1991, procurorul Elisabeta Pucheanu declară că a participat la judecarea cauzei privind înfierea unui minor, la care procurorul Norica Nicolai a pus concluzii pe baza unei procuri în numele părinților înfietori. Întrebată de ce nu l-a informat pe procurorul șef al județului despre această situație, Pucheanu a răspuns că nu a făcut acest lucrul deoarece Nicolai i-a spus că se știe despre această situație.
Potrivit notei explicative date de Norica Clinci, în 20 iunie 1991, aceasta declară că o cunoștea pe Patricia Ellen Long – din Cleveland Ohio SUA – care a înfiat fetița. „În luna aprilie 1991 doamna Long a trimis o procură prin care m-a autorizat să îi reprezint interesele într-un proces de adopție. Actele au fost pregătite de domnul Eugen Man, avocat din București iar eu am participat la instanța Tribunalului Județean Călărași, unde am pus concluzii în fond. Nu am cunoscut că nu pot face acest lucru, pe care l-am făcut ca persoană particulară și nu ca procuror.
Am primit o invitație de la doamna Long pentru a-i face o vizită în SUA în cursul anului 1991, respectiv în luna iulie. Nu am făcut acest lucru în scopul de a obține un folos material ci din prietenie.
Invitația mi-a fost făcută de doamna Long pentru a mă sprijini în efectuarea unor investigații întrucât sunt bolnavă de ….”
Mapa profesională a Noricăi Nicolae cuprinde, alături documentele privind situațiile prezentate public de Traian Băsescu, caracterizări făcute de Direcția de organizare, control, personal și învățământ din Procuratura Generală, note privind solicitarea transferului în județul Prahova pentru a fi aproape de părinți, fișe de apreciere profesională,
Mapa mai conține o cerere adresată procurorului general, în 1990, în care se considera nedreptățită de încadrarea salarială, dar și o contestație a fișei de apreciere pe anul 1986. Ca urmare, Biroul executiv al Consiliului de conducere al Procuraturii R S România a admis contestația și a schimbat calificativul din „Bun” în „Foarte Bun”.
Dosarul mai conține copii ale actelor de identitate și de studii, repartiție și jurământul de procuror, precum și documente privind transferul acesteia de la Procuratura locală Oltenița la SC Agrotransport SA Oltenița, începând cu 15 august 1991, pentru a fi încadrată în funcția de juristconsult.
Potrivit unui comunicat al Președinției, de vineri seară, „Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Oltenița, județul Călărași, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată și încarcerată. După condamnare, poliția a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată și persoana nevinovată aveau aceleași nume și prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite. În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane și punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condițiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanșeze începerea urmăririi penale și un nou proces pentru persoana vinovată. În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat și intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancționată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Oltenița și ai Procuraturii Generale”, se arată în comunicatul Președinției.
Sursa citată adauga că, după Revoluție, în anul 1991, deși avea calitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Oltenița – județul Călărași, Norica Nicolai, „încălcând legea”, a reprezentat, în baza unei procuri, un cetățean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din București.
„Procesul a avut loc la Tribunalul Călărași. Pentru a-și motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoașterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura”, se arată în comunicat.
„Faptele prezentate arată că incidentul cu încercarea de fraudare a votului din Senat arată obișnuința doamnei Nicolai de a disprețui legea și aplicarea ei. Președintele României, Traian Băsescu, consideră că o astfel de persoană nu îndeplinește criteriile legale pentru numirea în funcția de ministru al Justiției”, precizează Administrația prezidențială.
Norica Nicolae a respins acuzațiile președintelui și l-a acuzat de comportament nedemn pentru un bărbat și abuziv pentru un șef de stat.
„În legătură cu incidentul invocat de Traian Băsescu din 1987, este o minciună sfruntată. Ca jurist afirm cu toată responsabilitatea că, dacă cineva în România ar fi făcut așa ceva, urma să fie judecat și condamnat pentru fals, uz de fals și abuz în serviciu. Nu am fost niciodată condamnată. În privința celui de-al doilea argument pe care președintele l-a invocat, am o singură precizare: nu am încălcat legea”, a spus senatorul PNL.
Dosarul profesional al fostului procuror Norica Clinci (Nicolai) se găsește în arhiva Ministerului Public, care păstrează toate mapele profesionale ale foștilor procurori, cele ale anchetatorilor în funcție fiind preluate din 2005, după modificările legii, de Consiliului Superior al Magistraturii.