„Doctorul” instrumentelor muzicale

Rapsodul popular Aurel Tudose nu s-a îndepărtat foarte mult de artă, nici după ce a ieșit la pensie de la Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava, unde a slujit timp de patru decenii.
Deși el s-a remarcat prin vocea sa deosebită și repertoriul bine ales din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca), fostul membru al ansamblului sucevean nu a stat departe de instrumentele populare, pe care acum le confecționează sau le repară pentru noua generație de artiști.
Acest meșteșug, dar și cântatul la instrumente populare (fluier, caval, nai), le-a învățat de la maestrul Silvestru Lungoci, cu care Aurel Tudose a stat la aceeași gazdă timp de aproape 12 ani, la începutul carierei sale.
Repară viori Maestrul Aurel Tudose ne-a spus că toată viața i-a plăcut să învețe, pentru ca acum, la bătrânețe, să le poată fi de folos celor tineri.
Majoritatea instrumentiștilor de la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” apelează la serviciile maestrului, mai ales când li se strică „obiectul muncii”: fluierul, naiul sau viorile.
„Cu viorile este mai dificil, pentru că nu știu să cânt la acest instrument, însă am un aparat de acordaj care mă ajută foarte mult. După ce cred eu că am făcut tot ce trebuie, mai ales atunci când am solicitări de la persoane din afara Sucevei, apelez la instrumentiști cunoscuți, prieteni mai vechi, care fac proba. Nu mă las până nu reușesc să le acordez perfect”, ne-a povestit Aurel Tudose.
Nai din bambus Cu instrumentele de suflat este mai ușor, spune artistul. „Confecționez naiuri și fluiere celor care îmi solicită. Dacă fluierașele pot să le fac din lemn de soc sau din țeavă de alamă, cu interiorul de 11 milimetri, la nai este mult mai dificil. Folosesc bambus, pe care îl procur de la niște cunoștințe din Constanța. Acestea îl cumpără din port. Este un lemn cu fibră deasă, care scoate niște sunete minunate”, ne-a explicat Tudose.
El a spus că lucrează la confecționarea unui nai cam o lună de zile. Prețul cel mai mare cu care Aurel Tudose a vândut un nai este de șase milioane de lei vechi, dar nu vă imaginați că este coadă la ușa lui. Multora le este mai comod să-și cumpere din magazine un instrument muzical, care, de multe ori, nu are aceeași valoare ca cele confecționate manual de rapsodul bucovinean.
Școala de arte și meserii Dacă la timpul prezent putem să vorbim despre Aurel Tudose ca „doctor” al instrumentelor muzicale și profesor pentru câțiva învățăcei, care vor să-i calce pe urme și să îmbrățișeze meseria de interpret de muzică populară, trecutul maestrului este cu totul interesant.
Artistul s-a născut în Vicovu de Jos (28 iulie 1941), într-o familie cu opt copii. Din fragedă pruncie a prins drag de cântecul popular, devenind, mai târziu, un autentic rapsod popular. După absolvirea Școli de arte și meserii din Câmpulung Moldovenesc, în 1960, Aurel Tudose se întoarce în satul natal, unde se angajează la o fabrică de cherestea. Mama sa este cea care îi adună cântece de la bătrânii satului. Școala absolvită la Câmpulung îl ajută și acum să deslușească misterele instrumentelor muzicale din lemn.
Saltul în artă i-a dublat salariul Cât a lucrat la fabrica din Vicov, Tudose a fost și membru al brigăzii artistice, unde s-a remarcat prin vocea sa deosebită, baritonală, bărbătească, care l-a făcut iubit și respectat de colegi. Avea încă de pe atunci cântece „meșteșugite” de el și mama sa, Natalia, cântece pe care le cânta ori de câte ori avea prilejul, mai ales la clăcile din sat.
În acele vremuri ale tinereții, rapsodul citește, din întâmplare, un anunț în presa vremii, cum că e nevoie de artiști la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava.
1962 este anul când „anunțul buclucaș” parcă i-a sucit mintea. După ce Tudose a cântat o doină și o bătută de la Vicov, președintele juriului, Dinu Stelian (comandantul Ansamblului Armatei), i-a spus să-și facă lichidarea la fabrică și să vină cu dosarul pentru angajare la Suceava.
Odată angajat, leafa lui Tudose creștea de la 350 de lei (la fabrică) la 725 de lei, bani frumoși pe acea vreme.
Vedetă populară la București
Tot în 1962, Aurel Tudose s-a înscris la Școala Populară de Artă, la secția canto, unde l-a avut profesor pe tatăl Tamarei Buciuceanu, Ion Buciuceanu.
În anul 1965 este trimis militar la Timișoara, unde, după cele trei luni de instrucție și după ce s-a dovedit a fi un bun pușcaș mitralior, lui Aurel Tudose îi vine ideea să trimită o scrisoare la Ministerul de Interne, unde să povestească faptul că știe să cânte bine, că este angajatul unui ansamblu artistic și că ar prefera să-și folosească mai degrabă vocea pe o scenă, decât pușca în aplicații.
La două săptămâni primește un răspuns prin care este invitat la București, pentru a da probe artistice la Ansamblul Ciocârlia. A fost admis.
Tudose a avut prilejul să cânte pe mari scene bucureștene alături de artiști consacrați ai vremii (Ion Dolănescu, Irina Loghin, Angela Moldovan), dar s-a și perfecționat cu profesori emeriți cum ar fi Viorel Doboș, Nicolae Vicleanu.
Rapsodul – actor Aurel Tudose a interpretat rolul principal – „Haiducul Darie” – în piesa „Haiducii”, al cărei scenariu a fost semnat de profesorul Ioan Iacob. Rolul mamei lui Darie a fost jucat de Sofia Vicoveanca, consăteanca rapsodului.
În anul 1973, Studioul Cinematografic București își amenajează platoul de filmare la Stupca pentru a turna filmul „Ciprian Porumbescu”, în regia lui Gheorghe Vitanidis.
Regizorul îl remarcă pe Aurel Tudose la un spectacol de la Casa de Cultură și îl întreabă pe acesta dacă știe să cânte la vioară. Tudose îi răspunde că nu este expert la vioară, dar că figurație știe să facă.
Este chemat la filmări la Stupca, și i se atribuie rolul lui Grigore Vindereu, profesorul lui Ciprian Porumbescu.
Onoarea a fost cu atât mai mare pentru Tudose, cu cât piesa avea o distribuție de excepție, dacă-i amintim doar pe regretații Toma Caragiu și Amza Pelea.
După „Haiducii”, profesorul Ioan Iacob a regizat opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, unde Tudose a jucat alături de peste 60 de artiști.
În anul 1986, în cadrul unui spectacol omagial, pe 24 ianuarie, la Suceava, Aurel Tudose l-a interpretat pe Alexandru Ioan Cuza.
Cetățean de onoare La sfârșitul lunii iulie a anului 2005, pentru contribuția deosebită la păstrarea și promovarea folclorului autentic bucovinean, Aurel Tudose a fost ales Cetățean de Onoare al Sucevei, distincție primită chiar de la primarul Sucevei, Ion Lungu. De aceeași prețuire s-a bucurat Tudose și în comuna natală, Vicovu de Jos, unde a primit tot titlul de Cetățean de onoare al comunei.
„Nu-mi doresc decât sănătate, pentru că am avut ceva probleme în ultima vreme. În rest, mă simt bine în atelierul meu, unde chiar dacă «au prins viață» sute de instrumente muzicale, nu au avut timp să stea ca într-o colecție, ci au plecat la oameni care iubesc muzica populară. Din păcate, sunt mult mai puțini, aproape un sfert față de numărul de iubitori de folclor care erau pe vremea tinereții mele”, a mai spus maestrul Tudose.