Revizuirea pensiilor militare este o povară care se adaugă cheltuielilor de personal și a avut un efect invers celui afirmat de inițiatori, pe care acum îl suportă actualul Guvern, iar această problemă va persista cel puțin două generații, a declarat, miercuri, ministrul Apărării, Corneliu Dobrițoiu
„În mod normal, pe timpul perioadelor de criză trebuie luate niște măsuri, niște reajustări, în așa fel încât cheltuielile bugetare să scadă. Obiectivul guvernărilor anterioare a fost chiar să reducă impactul pe buget ca urmare a plății pensiilor și salariilor. Lucrurile s-au întâmplat invers. Chestiunea este că o decontăm noi. Avem o problemă și vom rămâne cu ea cel puțin două generații”, a declarat ministrul Apărării.
Dobrițoiu a precizat că o parte însemnată din fondurile alocate în acest an ministerului pe care-l conduce se utilizează pentru plata majorării pensiilor militare.
„Bugetul actual, integral, este de 1,33% din PIB, iar nevoile reale ale Armatei, cu excepția cheltuielilor de personal, reprezintă 0,76% din PIB. Deci, diferența până la 1,33% o reprezintă povara suportabilă, cu greu, e adevărat, pentru creșterea pensiilor”, a afirmat ministrul.
Corneliu Dobrițoiu a subliniat faptul că recalcularea pensiilor militare pe baza principiului contributivității a creat și situații nefirești. Ministrul s-a referit la cadrele militare care au urmat cursuri de perfecționare sau care au lucrat la organisme internaționale, dându-se chiar el exemplu în acest sens, și care au fost afectate de aplicarea acestui principiu.
„Eu sunt unul dintre cei care au suferit. Șapte ani…Dar nu fac caz din chestiunea aceasta. În loc să încurajeze principiul contributivității, inclusiv pregătirea profesională, el acționează exact invers și s-a ajuns la situații când un subofițer, un maistru militar, are pensie mai mare decât un general, lucru absolut neîntâlnit în nicio armată de pe continentul european și nord-american. S-ar putea ca prin Africa să găsim chestia asta”, a mai spus Dobrițoiu.
