Ministrul Administrației Victor Paul Dobre a declarat că listele electorale sunt realizate în baza CNP și a domiciliului din cartea de identitate, precizând, referitor la cifrele INS și CNAS, că recensământul s-a făcut pe bază de declarații nu de acte și că nu toți românii sunt asigurați.
Dobre a fost întrebat care este situația românilor aflați în străinătate, dar care au buletin valabil, în ceea ce privește înscrierea lor în listele electorale.
„Un cetățean român care domiciliază la Paris, acolo locuiește el de 20 de ani, dar a rămas cu domiciliul în țară, el în primul rând – atâta timp cât își păstrează cetățenia română, pentru că cei care și-o pierd sau renunță la ea sunt operați, nu-i nicio problemă – a locuit cândva la Galați, el are cartea de identate, nu și-a modificat-o, nu a anunțat, el figurează pe lista electorală permanentă, el are drept de vot, el poate să se ducă să voteze la Paris, la ambasadă sau în altă parte, și acolo e trecut pe lista suplimentară, poate să vină acasă în ziua votului, la Galați, și să voteze, și atunci e operat pe lista permanentă, sau poate să se oprească la București în ziua votului și este trecut iarăși pe lista suplimentară. Dar el este trecut în baza de date pentru că e cetățean român și constituțional are dreptul la vot, nimeni nu poate să-l scoată de acolo”, a explicat Dobre pentru MEDIAFAX.
Ministrul Administrației a mai fost întrebat dacă persoanele cărora le expiră cartea de identitate figurează totuși pe listele electorale.
„Figurează în liste, însă ea (n.r. – persoana) trebuie să-și reînnoiască actul de indentitate, pentru că ea figurează în liste pe baza CNP, pe care nu-l schimbă nimeni (…) Nu e cazul celor care au domiciliul în străinătate (să fie înregistrați în listele electorale permanente, n.r.), care nu mai au carte de identitate și au numai pașaport, deci sunt o categorie”, a explicat Dobre.
Ministrul a menționat că această categorie de cetățeni români au drept de vot, însă ei nu mai dețin un domiciliu în acte în România. „De asemenea, mai avem o categorie – cetățeni români cu domiciliul în străinătate, pe care îi avem evidențiați, cei care au domiciliu declarat îi știm, tot, sunt vreo 400.000, și care nu mai au carte de identitate”, a explicat Dobre.
În ceea ce privește actualizarea listelor până la 31 august, ministrul Administrației a precizat că se va realiza o acțiune comună cu AEP și INS.
„În momentul de față, conform solicitării Curții Constituționale, probabil că acțiunea aceasta de verificare a listelor electorale din 29 iulie – că asta cere Curtea – se va face împreună cu toate structurile, și cu AEP și cu INS, astfel încât să fie un răspuns concret și clar”, a menționat Dobre.
El a fost întrebat dacă primarii au un interes să-și scadă numărul de persoane din Evidența Persoanelor, având în vedere că acesta este unul dintre criteriile pentru alocarea de fonduri.
„Ar fi…primarul, ca și structurile de evidență a populației pe care le conduce, au o responsabilitate clară, legală, și trebuie această actualizare să o facă continuu. Bineînțeles, că ați văzut, există controalele AEP, au dat măsuri de sancțiune, vom verifica și acum…”, a răspuns Dobre.
Ministrul a mai fost întrebat dacă are intrumente pentru a sancționa, eventual, primarii care nu actualizează listele prin intermediul prefectului.
„Nu, prefectul nu subordonează primarii. AEP este cea care are atribuții de control și de sancționare. Noi putem să-i sancționăm pe ai noștri, din teritoriu, dacă nu-și fac treaba, pe cei ai noștri din structură. Pe cel de la evidența populației și-l sancționează singur primarul, că e în subordine, iar pe primar îl poate sanționa Autoritatea. Dacă sunt amenzi contravenționale, dacă nu, sunt chestiuni cu caracter penal…”, a mai spus Dobre.
În plus, el a arătat că datele prezentate de INS sau de Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu sunt relevante pentru a determina numărul persoanelor cu drept de vot.
„Nu toți românii sunt asigurați, că sunt români care lucrează în străinătate care sunt în baza de date, dar care s-au asigurat în Franța sau în Germania, și de aceea nu corespund. Adică nu toți românii din baza de date sunt asigurați la Casa Națională de Asigurări”, a explicat Victor Paul Dobre.
Totodată, el a fost întrebat dacă a fost realizată vreo analiză în ceea ce privește datele preliminare ale INS, ministrul precizând că datele rezultate din recensământ nu sunt concludente în acest caz.
„Sunt două lucruri diferite, recensământul populației și al locuințelor făcut de INS are o anumită procedură, se desfășoară de o anumită manieră. Acolo datele se culeg de o anumită manieră, Registrul Național de Evidență a Populației se face pe baza actelor de naștere, de deces și a altor acte care sunt avute în vedere. La recensământ, vine recenzorul, bate la ușă și răspunzi. Unii i-au răspuns, unii nu i-au răspuns. Datele sunt pe bază de declarație, vine la mine acasă și eu spun: «Stau cu soția, stau cu fiul, stau cu nepotul». El nu-mi verifică nici actele, e o declarație a mea și în baza ei mă indentifică și completează o fișă. Dincoace, la Evidența populației, trebuie să vin cu un act de deces să mi se elibereze un certificat de deces, trebuie să vin cu acte ca să îmi elibereze certificat de naștere”, a explicat ministrul delegat al Administrației.
