Doar patru primării sucevene mai au bani de salarii și utilități până la sfârșitul anului

Situația financiară a primăriilor din județul Suceava este în prag de colaps. O centralizare a necesarului de fonduri pentru buna funcționare a administrațiilor publice locale, până la sfârșitul anului, arată că doar patru unități administrative, din cele 114 existente, nu au nevoie de bani suplimentari: Cajvana, Calafindești, Ostra și Slatina.
Pentru celelalte 110 primării, Prefectura Suceava a solicitat Guvernului 43,5 milioane de lei, adică peste zece milioane de euro. Din această sumă, 1,9 milioane de lei sunt restanțe din trimestrele anterioare la cheltuieli de personal, 4,5 milioane de lei sunt cheltuielile de personal pentru trimestrul IV, 19,3 milioane de lei sunt restanțele din primele trei trimestre la cheltuielile pentru bunuri și servicii, iar 17,69 milioane de lei sunt banii necesari pentru acoperirea cheltuielilor pentru bunuri și servicii din trimestrul IV.
Dintre municipii, cel mai mare necesar îl are Primăria Suceava, de 16,65 milioane lei, iar la orașe cel mai rău stau Vicov de Sus și Siret, cu un necesar de 739 de mii lei, respectiv 690 mii lei.
În mediul rural, de foarte mulți bani au nevoie administrații care aveau imaginea unor comune bogate: Vama cere 1,9 milioane lei, Marginea – 1,04 milioane de lei, Șaru Dornei – 904 mii lei, Dumbrăveni – 528 mii lei, Straja – 513 mii lei sau Bălcăuți – 338 mii lei.
Primarul de Straja, Vasile Juravle, ne-a declarat că administrația are restanțe foarte mari la plata însoțitorilor persoanelor cu handicap, iar ajutoarele sociale acordate în baza legii venitului minim garantat nu sunt plătite din luna august a anului 2008 și nu mai are bani pentru plata salariaților primăriei. La energie, telefonie și celelalte utilități încearcă să se încadreze în limita abonamentelor. „Am redus cheltuielile cu 99 la sută, dar tot nu ne descurcăm”, ne-a spus primarul din Straja.
Primării fără un leu în cont
La Marginea, primarul Dumitru Lungu se plânge că nu sunt bani pentru plata salariilor cadrelor didactice în trimestrul IV și că se poate descurca fără ajutor doar pentru plata utilităților, pe care le poate achita din ceea ce se încasează lunar la primărie. La un grad de colectare a veniturilor de 68 la sută, el spune că la plata utilităților face față, dar numai atât.
La Bălcăuți situația este de-a dreptul dramatică. Vistieria este goală, administrația nu mai are nici un leu pentru salarii și utilități. Primarul Vasile Ursachi ne-a spus că gradul de colectare a veniturilor proprii este destul de redus, de circa 50 la sută, și a reușit luna trecută să achite doar salariile angajaților primăriei, fără a mai vira și contribuția socială la bugetul de stat aferentă salariilor.
„Pentru ultimele două luni nu mai avem nici o șansă să dăm salariile la primărie. Cu profesorii ne descurcăm, însă combustibilul la școli l-am luat pe datorie și mai avem datorii la Electrica”, a afirmat primarul.
Anul acesta, comuna Bălcăuți nu a avut parte de nici o rectificare bugetară, doar bugetul care i-a fost alocat la începutul anului.
Dintre orașe, situație financiară proastă are Siretul, care în fiecare lună are un deficit de un miliard de lei vechi la cheltuielile de funcționare și mai are de plătit câte două miliarde de lei vechi lunar dobânzi bancare.
„Din veniturile pe care le mai avem de încasat putem asigura salariile în proporție de 90 la sută, însă totul este la limită, facturile la energie electrică și telefonie le plătim cu întârzieri mari, mă mir că nu ne-au deconectat. Din sumele pentru echilibrarea bugetului, anul acesta am primit la rectificare de zece ori mai puțin față de anul trecut”, a arătat primarul.
O lovitură a primit administrația locală și la vânzarea fabricii companiei Ikea, la începutul anului. Pe vremea fostului proprietar, firma avea 500 de salariați, iar acum are mai puțin de 100. Aceasta, împreună cu falimentul altor firme mai mici, au făcut ca sumele încasate de Primăria Siret din impozitul pe salarii să fie de cinci ori mai scăzute față de anul trecut.
Situația economică, împreună cu criza politică îi fac pe cei mai mulți dintre primari să nu privească deloc cu încredere spre viitor.