În România, doar găinăria umple pușcăria. Grangurii n-au loc în colivia păzită de gardieni și cu gratii de fier la ferestre. E concluzia pe care o trag în dimineața de joi, pregătindu-mă să scriu aceste rânduri. Sunt la Sângeru, plouă mărunt, tomnatic, des, neanunțat (buletinul meteorologic zice că e soare azi), am câțiva inși la coasă și mă gândesc că s-au tras sub vreun nuc, tovarăș de odaie mi-e doar televizorul care prezintă arestări și iar arestări, percheziții începute cu mascați care sparg uși, război pe viață și pe moarte cu fărădelegea. Unul căzut din lună asta ar înțelege, că regimul exigent și moral de azi, din scumpa mea țară mioritică, e pus pe umflat mafioți, hoți, faultatori ai legii, corupți înalți și corupți scunzi, vameși care-s cumnați de ciubuc cu traficanții și polițiști care dau carnete de șofer unor neștiutori de carte. Recapitulând eu cele văzute sau știute din lumea în care trăiesc trag o singură concluzie: totul e doar o gargară de imagine, un spectacol în care e pronunțat cuvântul justiție de o mie de ori pe minut (viteza cu care au votat pentru Băsescu parizienii-români), aiureală de amețit proști.
Pușcăriile României sunt într-adevăr pline ochi. Pârnăiașii (unul dintre cosașii mei, un amărât cu patru copii minori, tocmai s-a întors de la ”facultate”) stau într-adevăr câte trei în pat, câte opt în trei metri pătrați de celulă, cu closet turcesc în cimentul odăii (o gaură în care fiecare proiectează reziduul alimentar, din fericire puțin), dar rar găsești între ei vreun tip care a devalizat bănci (ăi care au jefuit Bancorexul sunt pe Coasta de Azur), care au șmecherit milioane de dolari sau euro, toți șterpeliți până la urmă din buzunarul fraierilor, rar vei găsi dacă nu deloc vreo beizadea. Îl vedeți la pârnaie de pildă pe fiul madamei Plăcintă, cel de făcea pipi pe cruce și care e acuzat de tentativă de omor? Îi vedeți la ”facultate”, cum zice proaspătul eliberat din pușcărie, pe fiii primarului din Deta care au luat în stăpânire televiziunile de câteva bune săptămâni? Eu, nu.
Arestări, hărmălaie la vămi, s-a pus în sfârșit punct traficului care văduvește bugetul și banul public de sume uriașe cât să triplezi pensiile și salariile și tot ar mai rămâne mărunțiș (acolo câteva miliarde de euro) și pentru ca Udrea să facă terenuri de golf în sate părăsite și telegondole în Bărăgan. Vameșii și polițiștii de frontieră care au jucat în acest film sunt deja liberi. Au jucat rolul atribuit și acum o iau de la cap. Câteva mii de carnete de șofer erau date de o rețea polițienească și politică specializată în Argeș unor indivizi care n-ar fi luat pe bune carnet nici dacă dădeau examen de o sută de ori în trei vieți. Ei bine, rețeaua corupției, cu zeci și sute de vinovați, s-a dezumflat. Polițiștii bănuiți de eliberat carnete contra șpagă, unul câte unul, îngroașă rândurile oamenilor cinstiți și fac ce făceau foarte bine și înainte. Din miile de carnete de șofer anulate, doar unul a fost efectiv găsit ilegal și șters din catastife. Spectacolul a durat însă. Prostimea a mușcat nada. Puterea luptă, așa cum a promis, cu corupția și o răpune. Băsescu veghează. Apropo! Ce s-a petrecut cu plângerile, având la bază fapte dovedite, cu furtul electoral din campania Ebei și chiar din campania lui tătâne-său?
Pușcăriile românești sunt doldora de condamnați. Toți sau aproape toți sunt găinari. Furturi mărunte, ciordeli, cafteli între neamuri și crime pasionale sau, din exces de alcool și sărăcie, derivatele penale cunoscute. E vreunul din cei care au pus România pe butuci? Coboară în celulă direct din elicopterul personal sau din mașina de un milion de euro, cumpărate de babacu, vreo beizadea? Ăia cu taxa de protecție din Deta sunt în arest, zilnic mecla le e arătată la televizor. Pariați că peste o lună vor fi toți liberi, iar peste un an dosarul va fi clasat? Există o elită a infracțiunii. Nimeni, în România democrată și mafiotă de azi, nu se va atinge de un fir de păr din scăfârlia acestei elite.
