Doar șase la sută dintre români cred că ursul brun reprezintă o amenințare, în timp ce 78 la sută vor protejarea speciei și nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urși, un sfert dintre aceștia considerând că în România sunt mai mult de 1.000 de exemplare, potrivit unui studiu al WWF-România.
Românii sunt tot mai îngrijorați de starea mediului înconjurător și arată un inters din ce în ce mai mare față de organizațiile de mediu, arată un studiu realizat de WWF-România în parteneriat cu Ipsos Research, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de organizația de mediu.
Potrivit cercetării, 76 la sută dintre români cred că ursul brun este o valoare națională. Doar șase la sută dintre persoanele intervievate consideră că ursul brun reprezintă o amenințare, iar 78 la sută nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urși.
Pe de altă parte, doar un sfert dintre respondenți cred că România are mai mult de 1.000 de urși, ceea ce indică faptul că informațiile publice despre specia considerată de specialiști „Regele Carpaților” sunt limitate, arată WWF România, care reamintește că numărul exact al exemplarelor de urs brun de pe teritoriul țării este necunoscut, dar că cifrele oficiale indică o scădere cu o treime în ultimii 20 de ani.
61 la sută dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare
Poluarea și defrișarea pădurilor sunt, în continuare, principalele probleme de mediu resimțite la nivelul populației: 61 la sută dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare, iar 26 la sută dintre acestea consideră defrișările drept principala cauză a inundațiilor. Inundațiile sunt, de altfel, pe locul cinci în lista celor mai grave probleme de mediu identificate.
Șase din zece români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și a noxelor drept principalele surse ale poluării, în general. Dintre problemele cu care se confruntă râurile din România, poluarea industrială este cea mai îngrijorătoare pentru 86 la sută dintre respondenți.
Mizeria, gunoaiele, deșeurile, în general sunt, de asemenea, probleme care îi afectează pe o mare parte dintre respondenți. Totodată, aceștia consideră ca fiind probleme de mediu și ignoranța sau indiferența autorităților și a oamenilor, deopotrivă, dar și lipsa educației.
În ceea ce privește implicarea în problemele de mediu, studiul a indicat că 13 la sută dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor, procentaj aproape dublu față de cel indicat de studii anterioare efectuate de WWF, în 2010 și 2011.
Trei din zece respondenți au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 50,8 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (68 la sută), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (57 la sută) și a bătrânilor (32 la sută).
Ora Pământului, mișcare de amploare și în România
Cea mai mare mișcare globală de mediu din istorie, Ora Pământului (Earth Hour), a crescut în amploare și în România, șase din zece respondenți spunând că au auzit de eveniment și patru din zece că au participat la edițiile trecute.
Studiul dat publicității joi mai arată că peste 50 la sută dintre persoanele intervievate cunosc cel puțin o organizație de mediu care activează în România.
„Chiar dacă ne așteptam ca interesul românilor față de problemele de mediu și față de munca noastră, a organizațiilor neguvernamentale, să crească, unele cifre ne surprind și pe noi. În ciuda lobby-ului intens împotriva ursului brun și a promovării vânătorii pe principalele canalele media din România, cetățenii cred că ursul este o comoară și se opun puternic vânătorii, arătând că această specie are o imagine bine definită prin tradiții și povești în conștiinta colectivă”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.
Totodată, WWF amintește că, în toamna anului 2012, câteva cazuri de atac ale ursului brun asupra oamenilor au fost reflectate în mass-media timp de câteva săptămâni. Organizația a atras atunci atenția asupra faptului că România nu își gestionează în mod responsabil populația de urși bruni și că se cunosc prea puține aspecte despre specie, ceea ce crește riscul confruntării cu situații de conflict om-urs.
Considerând cercetarea științifică un prim pas în protejarea speciei, dar și a comunităților locale din preajma pădurilor frecventate de urși, WWF a demarat un proiect de monitorizare a urșilor bruni din Maramureș și Ucraina, pentru identificarea traseelor de migrație și a altor aspecte importante pentru crearea unor soluții viabile de conservare a speciei. Proiectul se intitulează „Granițe deschise pentru urși în Carpații din România și Ucraina”.
WWF-România organizează Ora Pământului din anul 2009, când două milioane de români au stins lumina timp de o oră, conform datelor furnizate la cea vreme de Dispeceratul Energetic Național. În 2011, WWF a lansat Competiția pentru Capitala Earth Hour în România, o întrecere între orașe menită să încurajeze administrațiile locale să implementeze politici de mediu din ce în ce mai ambițioase. Competiția va fi reluată în acest an, detaliile urmând a fi comunicate de către WWF-România, în cel mai scurt timp.
Anul acesta, Ora Pământului va fi sărbătorită pe 23 martie, la 20.30, ora locală.
Studiul realizat de Ipsos este reprezentativ la nivel urban național și a implicat 891 de respondenți, bărbați și femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de +/-3,3 la sută pentru un nivel de încredere de 95 la sută. Studiul a fost realizat în noiembrie 2012.
WWF-România realizează pentru a treia oară acest tip de cercetare, inițiată în anul 2009.
