Doar cinci mame adolescente au solicitat, în anul 2019, internarea în Centrul Maternal Suceava, și șapte mame minore au cerut consiliere psihologică și monitorizare din partea specialiștilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava.
Pe o hartă a natalității în rândul mamelor minore, județul Suceava se află în „zona roșie”, cu 538 de nașteri la fete cu vârsta sub 20 de ani.Cel puțin așa arată cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), pusepe o hartă a natalității în rândul mamelor minore de către Salvați Copiii România. Județele care se află pe primele 5 locuri la numărul de nașteri la fete cu vârsta sub 20 de ani suntMureș – 931, Dolj – 838, Brașov – 830, Iași – 733, Bacău – 722. La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri la fete cu vârsta sub 20 de ani sunt Brăila – 248, Mehedinți – 234, Caraș-Severin – 209, Gorj – 190, Tulcea – 187.
Instruite cum să-și crească și îngrijească nou-născutul
Din informațiile pe care le avem de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, în cursul anului 2019, doar cinci mame minore au solicitat și au beneficiat de măsură de protecție în cadrul Centrului Maternal Suceava. Dintre acestea, trei minore erau însărcinate în ultimul trimestru de sarcină. Din cele cinci minore, una avea măsură de protecție pe Centrul Maternal încă din luna august 2018. Pe perioada rezidenței în Centrul Maternal, ne-au spus reprezentanții Protecției Copilului Suceava, mamele sau gravidele au parte de consiliere psihologică, sunt sprijinite, supravegheate și instruite în demersul de creștere și îngrijire a nou-născutului, formarea de abilități de creștere și educare a copilului, formare de abilități gospodărești (curățenie în spațiul intern, spațiul extern, spații comune), socializare și reconversie profesională, dezvoltare de aptitudini și abilități practice în diverse domenii de activitate în funcție de nevoile identificate.
Nadia Crețuleac, directorul executiv al DGASPC Suceava, a declarat:„Mamele beneficiare ale serviciilor noastre sunt sprijinite în mod individualizat și personalizat în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât să-i poată asigura copilului o dezvoltare armonioasă, conform nevoilor sale afective, sociale, educaționale și medicale.
Pe perioada rezidenței în centru, minorele care frecventau cursurile școlare și-au continuat studiile: o minoră care a locuit până la vârsta de 16 ani în Belgia (unde a și rămas însărcinată) a fost înscrisă la «a doua șansă», unei alte minore, până la schimbarea măsurii de protecție în plasament familial, i s-a pus la dispoziție o mașină pentru a se deplasa în localitatea de domiciliu în vederea finalizării anului școlar, deoarece aceasta și-a dorit să finalizeze școala în localitatea de domiciliu”.
Factori favorizanți
Din cele cinci minore beneficiare ale măsurii de protecție la Centru Maternal Suceava, o singură minoră provenită din comunitate, de etnie romă, era neșcolarizată. Minora a beneficiat de măsura de protecție aproximativ două luni, deoarece atât ea, cât și familia au optat (datorită situației financiare și materiale instabile), pentru luarea unei alte măsuri de protecție pentru copil, la asistent maternal profesionist, și reintegrarea în familia naturală a mamei minore.
Șefa DGASPC Suceava spune că printre cauzele creșterii numărului de mame minore se numără o serie de factori care țin de „lipsa autorității părintești, accesul nerestricționat la internet, lipsa afectivității părintești, care conduce la nevoia de afecțiune, fără nici o măsură de precauție, lipsa unei educații solide cu privire la pericolele începerii vieții sexuale la vârste fragede”.
Fete care nu au interacționat niciodată cu serviciile publice de asistență socială
Organizația Salvați Copiii România arată că, potrivit EUROSTAT1, aproape un sfert (23%) dintre mamele minore ale Uniunii Europene provin din România. Din statistici rezultă că dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. O anchetă sociologică derulată anul trecut de Salvați Copiii România arată că aceste fete nu au interacționat niciodată cu serviciile publice de asistență socială.
„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la auto-medicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, susține Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii România.
O dovadă că mamele adolescente nu interacționează aproape niciodată cu serviciile publice de asistență socială este și numărul mare de minore adolescente din județul Suceava, din care, într-un an, doar 12 au ajuns să ceară și să fie ajutate de Protecția Copilului.
„Fiecare Copil Contează”
Asistentul social Elena Ailincă, de la Salvați Copiii – Filiala Suceava, ne-a spus că în județul Suceava se derulează proiectul „Fiecare Copil Contează”, proiect de reducere a mortalității infantile. În localitățile în care s-a derulat deja acest proiect, proporția copiilor vaccinați a crescut la 85% și, de asemenea, a crescut procentul gravidelor care s-au prezentat la control în primele luni de sarcină și au făcut investigațiile necesare conform indicațiilor medicului care a urmărit sarcina. De asemenea, voluntarii Salvați Copiii au desfășurat sesiuni de informare în școli pentru a le vorbi tinerilor despre importanța unei vieți sănătoase, sănătatea reproducerii, riscurile contractării unei infecții cu transmitere sexuală, riscurile începerii vieții sexuale la o vârstă nepotrivită, precum și riscurile unei sarcini nedorite, la o vârstă nepotrivită. Beneficiarii proiectului au primit alimente, produse de igienă personală și pentru locuință, precum și medicamente și suplimente nutriționale.
„Acum ne ocupăm de localitățile Ciprian Porumbescu, Ilișești, Voitinel. Facem o evaluare și monitorizăm fiecare caz în parte, fiecare minoră care este însărcinată sau care a născut. Mămicile minore sunt sprijinite și învățate să aibă grijă de copil, să prepare hrana, să îmbăieze copilul. Se încearcă crearea unui cadru necesar pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor intrafamiliale. Mamele, cât și copiii sunt înscriși la medicul de familie. Toate mămicile sau viitoare mămici sunt consiliate psihologic. De obicei, aceste tinere nu se adresează nici unei instituții care ar putea să le ajute. Noi trebuie să mergem în întâmpinarea lor. Să facem educație cu ele, să le informăm la ce riscuri se expun, să le ajutăm și material”, ne-a spusLena Ailincă.
Atât reprezentanții Salvați Copiii – Filiala Suceava, cât și reprezentanții DGASPC Suceava colaborează și cu primăriile de domiciliu al mămicilor minore și nu numai și caută împreună soluții pentru reintegrarea cuplurilor mamă-copil în comunitate sau în familia lărgită. Este o șansă pentru aceste adolescente să nu-și abandoneze copiii, să nu le creeze o suferință mai mare decât aceea de a-i aduce pe lume și a nu avea cu ce să-i crească.
În județul Suceava există două centre maternale, în orașul Gura Humorului și în municipiul Suceava, unde pot primi ajutor aceste mămici sau viitoare mămici minore. Serviciile sunt gratuite. Statisticile arată că majoritatea adolescentelor au rămas însărcinate cu bărbați mai în vârstă ca ele, mulți dintre ei majori. Multe mame adolescente provin din mediul rural, au unul sau ambii părinți plecați în străinătate și sunt crescute de bunici, mătuși, rude mai îndepărtate, sau provin din familii dezorganizate, unde sunt des întâlnite neînțelegerile, scandalurile, violența domestică. Sărăcia și lipsa de educație sunt doi factori care duc la creșterea numărului de mame minore în fiecare an.
