Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu și Eu viez pentru Tatăl, și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine. Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinții voștri mana și au murit. Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac. Acestea le-a zis pe când învăța în sinagoga din Capernaum. Deci mulți din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte? Iar Iisus, știind în Sine că ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă smintește aceasta? Dacă veți vedea pe Fiul Omului, suindu-Se acolo unde era mai înainte? Duhul este cel ce dă viață; trupul nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și sunt viață. Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Iisus știa de la început cine sunt cei ce nu cred și cine este cel care Îl va vinde. Și zicea: De aceea am spus vouă că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-i este dat de la Tatăl. Și de atunci mulți dintre ucenicii Săi s-au dus înapoi și nu mai umblau cu El. Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vreți și voi să vă duceți? Simon Petru I-a răspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieții celei veșnice. Și noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu. (Ioan 6, 56-69)
Când Domnul Iisus Hristos a vorbit despre Împărtășirea cu Trupul și Sângele Său, mulți s-au îndepărtat de El. Socoteau că este ceva absurd să consumi trupul cuiva. Însă uitau un lucru: Cel care le vorbea nu era un învățător oarecare, ci era chiar Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul nostru. Puțina credință i-a făcut pe mulți să se retragă din preajma Sa și să nu-L mai urmeze. Și astăzi putem găsi mulți care nu înțeleg ce este Sfânta Împărtășanie sau care văd în aceasta un simplu ritual și au mari rezerve în a crede că în Sfântul Potir este chiar Hristos. Însă, nu tot ceea ce este logic este și adevărat, sau tot ce este adevarat este și logic! Sunt lucruri pe care mintea nu le poate pătrunde și cărora nici nu le poate da o valoare reală. Domnul Hristos, văzând poticneala lor, i-a întrebat pe ucenici: „Nu vreți și voi să vă duceți?” Răspunsul ucenicilor are valoarea unei mărturisiri: „Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieții veșnice!” Doar cu El dobândim veșnicia!
(Pr. Dumitru Păduraru, sursa: Ziarul Lumina)



