Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată, în motivele de recurs împotriva deciziei de eliberare condiționată a lui Adrian Năstase, că fostul premier nu regretă că a ajuns să facă parte dintr-o galerie de lideri politici cu probleme penale, ci că este singurul condamnat definitiv.
DNA notează, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiționată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele și articolele pe care le-a scris și publicat, dovedește că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat și că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul față de care s-a pronunțat o condamnare cu executare.
Totodată, procurorii arată, în documentul citat, în care enumeră o serie de articole ale lui Năstase, că „justiția, în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Năstase Adrian, ocupă un loc minor”.
„Poziția este tipică pentru un exponent al puterii legislative sau executive pentru care în România, dintre puterile statului, puterea judecătorească este, de departe, cea mai de ignorat. Prioritatea sa este viața politică în orice condiții, iar nu actul de justiție, deoarece perceptele morale țin de forul interior al fiecărui individ, marele regret al condamnatului este dat de faptul că o continuare a vieții politice prin ocuparea unei funcții de autoritate în stat este interzisă nu la nivelul conștiinței sale de existență a vreunui impediment moral, ci de judecători, prin pedeapsa complementară aplicată”, notează procurorii DNA, în documentul citat.
Anchetatorii redau o parte din articolul „Ați aflat motivul condamnării mele la închisoare cu executare?”, publicat în 14 octombrie 2012 de Adrian Năstase, și notează, în continuare, că „regretul condamnatului este că trebuie să respecte o hotărâre judecătorească sub aspectul interzicerii unor drepturi pe o perioadă determinată de timp, fiindcă din punct de vedere moral nu vede niciun impediment de a ocupa o funcție publică dacă, de exemplu, ar fi suferit o condamnare cu suspendare”.
Procurorii DNA mai susțin că Năstase „denaturează instituții juridice în interes personal” și arată că fostul premier „își înfățișează cererea de liberare condiționată nu ca pe o vocație a sa la o măsură administrativă de executare pe mai departe a pedepsei, ci ca pe o favoare făcută bugetului de stat, prin scutirea acestuia de la cheltuielile pe care ar fi trebuit să le facă în penitenciar cu deținutul”.
Recursul la eliberarea condiționată a fostului premier Adrian Năstase va fi judecat în 18 martie, la Tribunalul București, care a stabilit acest termen luni, după ce a primit dosarul de la Judecătoria Sectorului 4.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au transmis luni Judecătoriei Sectorului 4 dosarul privind cererea de eliberare condiționată a lui Năstase, la care au atașat și motivele de recurs împotriva hotărârii prin care această instanță a decis eliberarea condiționată a fostului premier.
Avocatul Ion Cazacu a declarat, marți, că procedurile privind eliberarea condiționată a lui Adrian Năstase sunt „extrem și nejustificat de lungi” și că speră ca ziua de 18 martie, când se va judeca recursul DNA la decizia de punere în libertate, să fie „ultima din detenția” fostului premier.
În 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea lui Adrian Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen.
Decizia Judecătoriei Sector 4 a fost contestată de procurorii DNA, recursul urmând să se judece la Tribunalul București.
Instanța Judecătoriei Sectorului 4 a dat publicității miercuri motivarea deciziei din 12 februarie, arătând că Adrian Năstase a avut un comportament conform „întru totul” cu rigorile mediului carceral și nu a fost niciodată sancționat, iar regimul de detenție și-a atins scopul pentru care fostul premier a fost condamnat.
Totodată, instanța a arătat că lucrarea științifică scrisă de Adrian Năstase în penitenciar a fost întocmită conform dispozițiilor legale, iar cele 45 de zile scăzute din pedeapsă pentru activitatea desfășurată în detenție au fost stabilite corect.
Instanța a notat în motivarea deciziei că lucrarea științifică „Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne și europene” a fost scrisă de Adrian Năstase în perioada 10 august – 24 decembrie 2012, constatând astfel că „acordarea a 45 zile câștig s-a făcut în conformitate cu dispozițiile legale”.
„Că lucrurile stau astfel o demonstrează și aprobarea cererilor formulate de deținut la 10 și 21 august 2012, prin care acestuia, conform propunerilor comisiei de selecție muncă din Penitenciarul Jilava făcute în conformitate cu dispozițiile articolului 59 alineatele 1 și 3 din Legea 275/2006, i s-a permis să lucreze la elaborarea lucrării opt ore pe zi (40 de ore/săptămână) și apoi zece ore pe zi (50 ore pe săptămână)”, a precizat judecătorul în documentul citat.
La judecarea cererii de eliberare înainte de termen, procurorul de ședință a solicitat instanței Judecătoriei Sectorului 4 București respingerea acesteia, invocând faptul că Adrian Năstase nu a dovedit o atitudine de îndreptare, întrucât a continuat să facă afirmații la adresa judecătorilor care l-au condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calității”.
Procurorul Direcției Naționale Anticorupție a mai arătat în fața instanței că este pusă la îndoială calitatea de operă științifică a lucrării fostului premier avute în vedere pentru punerea lui în libertate și a invocat că Judecătoria Sectorului 4 nu este competentă să soluționeze cererea.
Adrian Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.
În 9 ianuarie, Comisia de eliberări condiționate de la Penitenciarul Jilava a constatat că s-a împlinit termenul de o treime din pedeapsă în care Adrian Năstase ar putea fi eliberat și a dat aviz favorabil.
„Ca urmare a redactării lucrării științifice și a implicării în activitățile de educație, a obținut un număr total de 342 de credite și a fost recompensat de trei ori. Nu a fost sancționat disciplinar pe perioada detenției”, se arată în raportul comisiei.
În fișa de caracterizare a lui Adrian Năstase, Comisia de la Jilava a consemnat activitățile prestate de acesta, pentru care a fost recompensat cu 45 de zile reducere a pedepsei de doi ani de închisoare.
După decizia comisiei, avocații lui Adrian Năstase au depus la Judecătoria Sectorului 4 cererea de eliberare din penitenciar, care a fost admisă în 12 februarie.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
În 5 decembrie 2012, Curtea de Apel București a decis ca zilele petrecute de fostul premier în Spitalul Floreasca, în urma tentativei de sinucidere, să fie scăzute din condamnare. Instanța a dispus atunci să fie scăzută perioada din 20 până în 26 iunie 2012.
