Procurorul DNA a cerut luni Completului de cinci judecători de la instanța supremă condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, a Alinei Ciul la doi ani cu executare, iar a lui Victor Pițurcă, Teia Sponte și Radu Marino la câte doi ani cu suspendare.
Reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) le-a spus celor cinci magistrați din completul care judecă recursul în dosarul „Valiza” că instanța de fond a aplicat greșit legea și i-a achitat greșit pe Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Pițurcă și Radu Gheorghe Marino.
Procurorul a precizat că toate condițiile privind existența infracțiunii au fost dovedite, astfel că instanța trebuia să dispună o condamnare.
El a cerut instanței condamnarea în recurs a inculpaților din dosarul „Valiza” la pedepse de închisoare, având în vedere calitatea acestora, notorietatea faptelor și modul de săvârșire a acestora.
Procurorul a solicitat condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare pentru dare de mită și doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri, contopirea pedepselor și executarea de către finanțatorul FC Steaua a celei mai mari pedepse, de patru ani de închisoare.
Totodată, acesta a cerut instanței ca la individualizarea pedepselor să aibă în vedere că Gigi Becali „a corupt jucătorii a două echipe cu sume mari, exorbitante” și apoi a încercat mascarea faptelor sale.
„Aveți în vedere atitudinea sa în sala de judecată, dar și în afara ei. Gigi Becali este un personaj pentru care legea nu există. Aveți în vedere târgurile propuse procuroilor și injuriile aduse judecătorilor”, a mai spus procurorul.
În cazul avocatei Alina Ciul, procurorul a cerut condamnarea la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului și la doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, pedeapsă cu executare pentru că s-a folosit de calitatea de avocat.
Procurorul a cerut condamnarea lui Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino și Victor Pițurcă la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
Totodată, instanța a dispus confiscarea celor 1,7 milioane de euro care ar fi trebuit să fie dați ca premiere în 2008 jucătorilor de la Universitatea Cluj, dacă ar fi câștigat meciul cu CFR Cluj.
Procurorul a arătat că în ce privește acuzația că Gigi Becali a promis bani jucătorilor echipei Gloria Bistrița, pentru ca aceștia să obțină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid București din 12 mai 2006, cei doi judecători care au avut opinia majoritară au arătat că jucătorul de fotbal profesionist nu are obligația de a câștiga, în timp ce magistratul care a avut opinie separată a considerat că jucătorii aveau obligația să își apere șansele în mod corect.
Procurorul a arătat că opinia majoritară este eronată, pentru că face trimiteri numeroase la noul Cod penal, iar din examinarea tuturor documentelor de la dosar rezultă că jucătorul de fotbal profesionist avea principala obligație să își folosească întreaga resursă în interesul clubului, deci implicit să-și apere cât mai corect șansele, să joace la capacitate maximă și pentru victorie.
Acesta a precizat că Gigi Bcali a formulat mai multe apărări pe parcursul acestui proces, una fiind aceea că voia să sponsorizeze clubul Gloria Bistrița, fapt infirmat tot de declarațiile finanțatorului FC Steaua.
„Avea un interes personal direct, respectiv calificarea în Champions League. El voia să plătască pentru suportul propriei echipe, nicidecum să îi premieze pe cei de la Gloria Bistrița. Plătera pentru încălcarea spiritului competițional”, a mai spus procurorul în fața instanței.
În cazul Universității Cluj, procurorul a arătat că jucătorii acestui club de fotbal aveau îndatoriri foarte bine delimitate în ceea ce privește competiția sportivă.
„Esența acestei probleme este că Universitatea Cluj era retrogradată matematic. În aceste condiții, pentru Universitatea Cluj nu mai avea nicio importanță acel meci. În schimb, Steaua avea nevoie de egal sau de meci câștigat de către Universitatea Cluj. Astfel, Universitatea Cluj a ajuns să joace pentru corupător jucând pentru Steaua. Și în acest caz s-a săvârșit fapta de dare de mită”, a precizat procurorul.
În ce privește fapta de care este acuzat fostul vicepreședinte al Consiliului de Administrație al clubului Steaua, Teia Sponte, respectiv complicitate la dare de mită, procurorul a arătat că aceasta este dovedită de discuțiile telefonice avute cu Gigi Becali, Traian Bendorfean, Toni Doboș și alte persoane. Procurorul a precizat că Teia Sponte arăta că nu vor fi probleme în eventualitatea unor posibile acuzații, pentru că totul va fi mascat sub forma unor donații.
Totodată, procurorul a arătat că Victor Pițurcă, Radu Gheorghe Marino și Alina Florentina Ciul „au știut că oferă ajutor unui infractor”.
„Aveți în vedere că sportul și fotbalul se bazează pe principii, pe legi și fair play. Prin decizia dumneavoastră veți putea curăța sportul și fotbalul de cei ce nu înțeleg spiritul sportiv. Legende precum Balaci, Dobrin și Gică Hagi au arătat ce înseamnă acest spirit”, le-a spus procurorul celor cinci judecători din completul de judecată care v da decizia definitivă în dosarul „Valiza”.
Achitați în aprilie
Un complet de trei judecători al instanței supreme a decis în 17 aprilie 2012, cu două voturi pentru și unul împotrivă, achitarea lui Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Pițurcă și Radu Gheorghe Marino în dosarul „Valiza”, apreciind că lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii de corupție.
Unul din cei trei judecători din complet a avut o opinie separată, considerând că aceștia trebuie condamnați la închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În cazul lui Raul Volcinschi, instanța a luat act de încetarea procesului penal, întrucât a decedat.
Decizia de achitare a fost contestată de procurori la completul de cinci judecători al instanței supreme.
În decembrie 2008, Gigi Becali a fost trimis în judecată în dosarul „Valiza” de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, fiind acuzat de dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Victor Pițurcă a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului, fostul vicepreședinte al Consiliului de Administrație al clubului Steaua, Teia Sponte, pentru complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocații lui Becali, și Radu Marino au fost acuzați de favorizarea infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în 11 mai 2006, finanțatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistrița” sume de bani cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro pentru ca aceștia să își îndeplinească atribuțiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului și în Regulamentul Federației Române de Fotbal. Concret, fotbaliștilor de la Bistrița li se cerea să-și apere corect șansele și să obțină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid București din 12 mai 2006.
Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflați pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Național de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceștia urmând, la fel ca în cazul precedent, să își îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-și apere corect șansele și să câștige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, contracandidata echipei FC „Steaua București” la câștigarea titlului de campioană, preciza DNA.
În 23 mai 2008, într-o conferință de presă, Gigi Becali declara că are un act de vânzare-cumpărare pe un teren din Cluj, datat cu 20 de zile înaintea meciului U Cluj – CFR Cluj, iar printre martori a semnat și selecționerul „tricolorilor”, Victor Pițurcă.
„Am aici un contract de vânzare-cumpărare care este semnat la 15 aprilie, deci cu aproximativ 20 de zile înainte de 7 mai (2008, n.r.), un contract oficial, demonstrez clar că acei bani erau pentru achiziționarea unui teren. Sunt și actele terenului aici. Am un antecontract, sub semnătură privată, tot pe 15 aprilie, semnat de domnul Volcinschi și de domnul Victor Pițurcă, selecționerul echipei naționale. Cred că prezintă garanție… Tot pe 15 aprilie. Victor Pițurcă semnează ca martor la vânzarea terenului. Și domnul Volcinshi, din Cluj, care este martor, și dacă nu era domnul Volcinshi, nu mai era Morar (Daniel Morar – șeful Direcției Naționale Anticorupție în acea perioadă) acum, nici nu știa nimeni de el”, susținea atunci Gigi Becali.
