Direcția Națională Anticorupție a cerut Camerei Deputaților aviz pentru declanșarea procedurii de urmărire penală împotriva deputatului PSD Adrian Năstase, fost prim-ministru, informează, joi, Biroul de presă al DNA.
„În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituția României și art. 12 și 19 din Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială, republicată și având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a sesizat Camera Deputaților pentru a cere urmărirea penală față de Adrian Năstase (prim-ministru în perioada 2000-2004), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, trafic de influență și participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu fapta de trafic de influență, instrumentate în dosarul numărul 114/P/2007”, se arată în comunicatul DNA.
În acest caz, Adrian Năstase este cercetat în legătură cu dobândirea proprietății asupra întregului imobil situat în București, strada Muzeul Zambaccian 16, din sectorul 1 al Capiatlei, imobilul fiind evaluat la peste 1.500.000 de euro, cu toate dotările aferente, inclusiv sistemul de supraveghere.
În aceeași cauză este cercetat și învinuitul Miron Tudor Mitrea pentru luare de mită, vizând contravaloarea lucrărilor executate de trei societăți comerciale din municipiul Bacău la un imobil situat în vecinătatea Capitalei, cuantumul lucrărilor fiind de peste 3.500.000.000 de lei vechi, potrivit aceluiași comunicat al DNA.
Pentru fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, DNA a cerut, luni, 21 aprilie, aviz Camerei Deputaților pentru declanșarea urmăririi penale împotriva acestuia.
În 5 iulie 2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alineatele 2 și 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială, în motivarea decizie arătând că actul normativ instituie o măsură de protecție a mandatului exercitat de membrii Guvernului, „având deci caracterul obiectiv al unei garanții constituționale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului”.
Curtea Constituțională a stabilit că pretinsele infracțiuni pentru care este inculpat Adrian Năstase au fost comise sub imperiul reglementărilor anterioare (cele din legea adoptată în 1999) și care instituie o procedură derogatorie de la dreptul comun în materie, aceeași pentru membrii Guvernului în exercițiul funcțiunii, cât și pentru cei care nu mai sunt în această funcție.
Curtea Constituțională consideră neconstituțională Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială – ridicată în procesul Zambaccian – deoarece norma ocrotirii interesului public, guvernarea, prin exceptarea de la răspundere penală, subzistă și după terminarea mandatului din cadrul Executivului. „Exceptarea foștilor membri ai Guvernului din Legea 115 din 1999 privind răspunderea ministerială de la procedura specială, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcție de momentul declanșării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului de tratament de articolul 16, aliniatul 1 din Constituție”, se precizează în motivarea deciziei Curții Constituționale.
Magistrații Curții Constituționale precizează că răspunderea penală este identică dacă o infracțiune a fost săvârșită în timpul mandatului, chiar dacă situația juridică este diferită între un membru sau un fost membru al Guvernului.
„Este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale”.
Între timp, în lipsa unui aviz din partea Președinției sau Camerei Deputaților, Năstase a fost trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de luare de mită și obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de pe urma cărora fostul premier ar fi obținut, în total, suma de 48.116.210.938 de lei (1.370.324,69 euro).
Potrivit DNA, fostul premier ar fi obținut mită de la Irina Jianu în scopul de a o menține în funcția de inspector general de stat la ISC și de a o numi în această funcție după ce instituția a trecut în subordinea Guvernului.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2002-2004, soții Năstase ar fi introdus în România, ilegal, prin intermediul societății SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziționate din China. Bunurile reprezentau materiale de construcție, obiecte și instalații sanitare, piese de mobilier, articole electrice și electrocasnice, dar și obiecte de decor și uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în București, strada Muzeul Zambaccian 16, sector 1 și strada Cristian Tell numărul 15, sector 1, precum și imobilul din comuna Cornu-județul Prahova.
Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără acte, fiind transportate și depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, soții Năstase ar fi apelat la firma Vertcon din Bacău, pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor și pentru a crea aparența că importurile se efectuează cu respectarea legislației vamale. Irina Jianu ar fi întocmit documente false – facturi, certificate de calitate și conformitate, packing list-uri – pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse și vămuite în România.
În paralel, într-un alt dosar, Adrian Năstase este inculpat pentru numirea lui Ioan Melinescu șef al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în schimbul distrugerii unor informații referitoare la conturile mătușii soției sale, Tamara Cernasov.
Ultimele două dosare au fost restituite DNA din cauza absenței avizului de cercetare a fostului premier din partea Camerei Deputaților.
