DNA cere arestarea preventivă a lui Relu Fenechiu și a unui fost director din Ministerul Justiției

Procurorii anticorupție au anunțat că au cerut instanței arestarea preventivă a lui Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, în prezent condamnat într-o altă cauză, și a lui Ion Krech, fost director în cadrul Ministerului Justiției, informează Mediafax.
Cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului Prahova cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, este acuzat de trafic de influență și spălare de bani după ce ar fi primit, între 2012-2014, 620.000 euro de la o firmă de software, respectiv un procentaj de 15% valoarea a două contracte promovate de Ministerul Justiției, potrivit DNA.
Relu Fenechiu fost informat de noile acuzații joi, când a fost dus la DNA Ploiești de la penitenciarul din oraș, unde ispășește pedeapsa de cinci ani de închisoare primită în dosarul Transformatorul.
„În perioada 2012-2014, suspectul Fenechiu Relu, în calitatea amintită mai sus a pretins și a primit de la o firmă de software, un procentaj de 15% din valoarea a două contracte promovate de Ministerul Justiției (în valoare de 14.700.000 lei fără TVA) și de o societate farmaceutică cu acționar majoritar Ministerul Sănătății (în valoare de aproximativ 1.800.000 euro), pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea acestor proiecte. Concret, sprijinul acordat de suspectul Fenechiu Relu s-a materializat prin intervenția sa la funcționari din cadrul Ministerul Justiției sau la persoane din conducerea societății farmaceutice, asupra cărora avea influență la acel moment”, potrivit comunicatului Direcției Naționale Anticorupție.
Anchetatorii precizează că, pentru acest „ajutor”, Fenechiu a primit de la reprezentanții firmei de software, prin intermediul a două societăți pe care le controla, suma totală de 620.000 euro.
Totodată, pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, între cele două societăți și firma de software au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în realitate serviciile respective fiind efectuate doar de către angajații acesteia din urmă, mai transmite DNA.