Distrugerea faunei și florei produce anual pagube cuprinse între 1.350 și 3.100 de miliarde de euro la nivel mondial, potrivit unui studiu prezentat la o conferință a ONU asupra biodiversității care a avut loc la Bonn, Germania, informează AFP.
Studiul, realizat de Uniunea Europeană și de Ministerul german al Mediului, constituie una dintre primele evaluări majore a impactului economic al distrugerii biodiversității în lume, după exemplu raportului lui Sir Nicholas Stern asupra costurilor schimbărilor climatice.
„Încercăm să navigăm pe ape tulburi, fără hartă și cu un compas vechi defect”, a spus principalul autor al studiului, Pavan Suhdev, un înalt oficial al Deutsche Bank în India.
Intitulat „The Economics of Ecosystems and Biodiversity” („Economia sistemelor ecologice și a biodiversității”), studiul dă o valoare monetară unor factori de mediu precum apa, protecția împotriva inundațiilor, medicamentele naturiste, pădurile.
„În timp ce bunăstarea noastră depinde total de serviciile oferite de aceste ecosisteme, acestea sunt considerate drept bunuri publice fără piață și fără preț”, subliniază raportul. „Anumite ecosisteme sunt deja atât de distruse încât nu mai pot fi restaurate, a concluzionat Suhdev, adăugând că acestea vor dispărea până în 2050 dacă nu se face nimic.
– 11% dintre spațiile naturale care existau în 2000 ar putea să dispară, fiind transformate în terenuri agricole sau distruse de schimbările climatice.
– 40% dintre terenurile cultivate în prezent în mod tradițional ar putea deveni exploatări intensive.
– 60% dintre recifurile de corali ar putea să dispară, afectând direct modul de viață a miliarde de oameni.
Ca și în cazul încălzirii globale, consecințele distrugerii biodiversității vor afecta mai ales populațiile sărace, potrivit raportului.
Valoarea reală a biodiversității și serviciilor oferite de ecosisteme trebuie integrată în deciziile politice, mai subliniază acest raport.
Aproximativ 150 de specii din floră și faună dispar zilnic, un ritm care este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât rata înregistrată în procesul dispariției naturale a speciilor, spun cercetătorii.
Fondul Mondial pentru Natură (WWF) s-a bucurat că biodiversitatea a fost recunoscută drept o miză globală, așa cum a fost cazul climei în raportul Stern.
