Înființarea liniei maghiare la UMF Târgu Mureș este justificată de dascălii maghiari prin faptul că vor o secție „proprie”, la care să poată lua decizii, iar studenții să facă și lucrările practice în limba maternă. Rectorul spune însă că nu este posibil întrucât nu sunt destui profesori maghiari.
Totul a început odată cu promulgarea Legii educației 1/2011, care declară UMF Târgu Mureș „multiculturală și multilingvă”, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea de Arte din Târgu Mureș, ceea ce înseamnă că este obligatoriu să se constituie linii sau secții în limbile minorităților naționale. Ambele presupun structuri proprii, în cadrul unei universități, secția având însă „autonomie universitară în activitățile didactice”. Potrivit legii, finanțarea de bază se calculează cu un coeficient mărit pentru studenții care învață în limba unei minorități naționale.
Senatul UMF Târgu Mureș nu a dorit să introducă aceste prevederi în Cartă, iar Ministerul Educației a refuzat să aprobe documentul, cerând expres înființarea unei secții cu predare în limba minorității maghiare. Ca răspuns, conducerea UMF Târgu Mureș a cerut în instanța de contencios administrativ recunoașterea Cartei adoptate de Senatul universității.
„Bătălia” se dă în prezent pentru o „oarecare autonomie” a cadrelor didactice maghiare, pentru că și în prezent există învățământ în limba maghiară la UMF Târgu Mureș, la toate cele trei facultăți – Medicină Generală, Medicină Dentară și Farmacie. O parte dintre dascălii maghiari cer separarea pentru a avea libertatea de a decide în ceea ce privește angajările, întrucât acum numărul de cadre didactice de etnie maghiară reprezintă circa 30 la sută din necesarul stabilit de lege.
De cealaltă parte, rectorul Constantin Copotoiu susține că prin înființarea unei linii sau secții în limba maghiară studenții maghiari ar fi de fapt dezavantajați întrucât numărul de locuri care ar fi scoase la concurs pentru ei ar trebui să scadă drastic astfel încât să fie respectate standardele ARACIS. Acestea prevăd că trebuie să existe un cadru didactic la cinci studenți, însă acum sunt doar 124 de cadre didactice maghiare la 1.755 de studenți maghiari.
Rectorul spune că nu se opune învățământului în limba maghiară, dar că înființarea unei linii sau secții nu este posibilă în prezent pentru că sunt prea puțini dascăli maghiari.
Totodată, dascălii maghiari vor ca nu numai cursurile, ci și lucrările practice să se desfășoare în limba maghiară, în ideea că este mai ușor „să se învețe meserie” în limba maternă.
Opozanții spun că dacă lucrările practice s-ar desfășura în limba maghiară, ar trebui să fie înființate și „clinici separate” pentru maghiari, iar studenții școlarizați pe banii statului român ar deveni apoi „numai buni de exportat în Ungaria”.
În replică, profesorul Szabo Bela de la UMF a arătat că „nimeni nu dorește spitale în limba maghiară, rezidențiat în limba maghiară sau fișe de observație în limba maghiară” și că nu e în interesul nimănui să se școlarizeze studenți care apoi să lucreze în Ungaria. El a explicat că terminologia de specialitate ar urma să fie studiată în paralel în română și maghiară, de către studenții maghiari, pentru ca ei să poată profesa la fel de bine în ambele limbi.
Și în rândul studenților români situația a provocat nemulțumiri, ei ieșind în stradă de mai multe ori pentru a arăta că nu sunt de acord cu încercarea de scindare a UMF pe criterii etnice.
În schimb, reprezentanții studenților maghiari refuză să facă declarații, colegii lor români spunând că aceștia se tem de unii dintre profesorii lor, „manevrați de liderii politici maghiari”, care le-ar fi impus să boicoteze și alegerile pentru reprezentarea în Senatul universității.
Pe plan politic, formațiunile românești vorbesc despre o încălcare a autonomiei universitare, garantată de Constituție, unele chiar de un „șantaj” al UDMR față de Guvern, pentru a se putea lăuda în fața comunității maghiare, în context electoral.
La rândul lor, liderii UDMR susțin că solicită doar respectarea legii și amenință cu ieșirea din Guvern dacă nu se rezolvă situația.
Situația a fost tranșată în coaliție luni, anunțul fiind făcut chiar de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care preciza că s-a decis promovarea unei hotărâri de Guvern privind UMF Târgu Mureș.Totuști, UDMR a arătat că nu are încredere în partenerii de guvernare, astfel că luni după-amiază a blocat lucrările Parlamentului, recurgând din nou la șantaj.
Pe de altă parte, pentru a contracara într-o oarecare măsură acuzațiile de segregare pe criterii etnice, vicepremierul Marko Bela a spus că, de fapt, la UMF Târgu Mureș se va înființa o facultate nouă, în limbile maghiară și engleză. O astfel de variantă ar însemna și un avantaj financiar în condițiile în care sutele de studenți care învață în limba engleză la UMF Târgu Mureș, indiferent dacă provin sau nu din UE, plătesc taxe de 5.000 de euro pe an.
Presiunea din coaliție s-a răsfrânt și pe plan local, UMF Târgu Mureș fiind avertizată, tot luni, de Ministerul Educației că ar putea să i se suspende finanțarea dacă nu rezolvă problema înființării liniei maghiare la universitate și nu introduce în Cartă prevederi în acest sens.
Negocierile din coaliție au făcut ca marți să fie aprobat în primă lectură și apoi supus dezbaterii publice proiectul de HG privind înființarea liniilor în maghiară și engleză la UMF Târgu Mureș, care prevede că unitatea de învățământ va avea linii cu predare în limba maghiară la specializările Medicină, Farmacie și Asistență medicală generală, pentru 325 de studenți, și în engleză la Medicină, pentru 50 de studenți.
După ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, UMF Târgu Mureș va începe procedurile administrative pentru organizarea alegerilor și numirea persoanelor care să coordoneze din punct de vedere administrativ facultatea, astfel încât să fie asigurată desfășurarea în cele mai bune condiții a procesului educativ la începutul anului universitar 2012-2013, se mai arată în nota de fundamentare.
„Prezentul proiect de act normativ are impact asupra pregătirii specialiștilor prin diversificarea opțiunilor față de un anumit tip de pregătire profesională”, potrivit notei de fundamentare.
UMF Târgu Mureș s-a înființat în 1946, ca secție a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În prezent, asigură învățământ în română, maghiară și engleză, numărul studenților maghiari și români fiind aproximativ egal – aproape 1.800, după ce s-a convenit în urmă cu câțiva să existe o paritate privind numărul de locuri scoase la concurs, în timp ce la engleză învață circa 240 de persoane. În schimb, numărul dascălilor români este de 416, iar al celor maghiari – 124.
La examenul de admitere din 2011, la UMF Târgu Mureș au fost, în medie, trei candidați pe un loc bugetat și s-au înregistrat peste o sută de note 10 la proba scrisă, mediile de admitere pe locurile bugetate fiind în cazuri rare sub 9.
Astfel, la Medicină în limba română, au fost 129 de candidați intrați pe locuri bugetate, ultima medie la buget fiind 9,61, în timp ce la Medicină în limba maghiară au fost 131 de locuri bugetate, ultima medie de intrare la buget fiind 9,04. La Medicină Dentară, au fost 35 de candidați care au reușit să intre pe locurile bugetate, ultima medie de intrare la buget fiind 9,42. La maghiară, au fost admiși la buget tot 35 de candidați, ultima medie fiind 8,08. La Farmacie, au fost 35 de candidați admiși pe locurile de la buget la secția română, cu ultima medie la buget – 9,05, în timp ce la secția maghiară, au fost 35 de locuri bugetate, iar ultima medie de intrare la la buget a fost 8,08.
Spre comparație, o altă universitate multiculturală, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, oferă la 17 din cele 21 de facultăți programe de studiu în limbile română și maghiară, iar la 11 în limbile română și germană. De asemenea, la două facultăți (Teologie Reformată și Teologie Romano-Catolică) programele de studiu se desfășoară exclusiv în limba maghiară.
Potrivit informațiilor de pe site-ul UBB, studenții maghiari și germani au dreptul să participe la toate activitățile universitare, având posibilitatea de a-și alege, prin vot, reprezentanții în consiliile profesorale și Senatul Universității.
Pentru a respecta structura multiculturală, toate pozițiile din cadrul universității (în special cele de conducere) sunt organizate în funcție de cele trei componente etno-lingvistice. Este obligatoriu ca, în cadrul fiecărei facultăți, prodecanul sau secretarul științific să aparțină, după caz, minorității maghiare sau germane, pentru a coordona activitatea liniilor de studii proprii. Mai mult, la nivel central, fiecare dintre aceste linii de studii este reprezentată de câte un prorector, membru al Colegiului Senatului, și de un secretariat general specific.
Astfel, în conducerea executivă a universității se regăsesc 20 de reprezentanți ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari științifici, șefi de departamente.
Rectoratul UBB include rectorul, trei prorectori ai liniei române, doi prorectori ai liniei maghiare, un prorector al liniei germane și un cancelar general.
Ela Giurgea, Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro
