Colectivul de cercetare și dezvoltare a Laboratorului de analitică instrumentală din cadrul Facultății de Inginerie Alimentară a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava a finalizat recent două realizări de vârf, și anume primul Spectromicroscop Raman și primul Texturometru cu dispozitivare complexă din țară.
Ambele aparate, concepute, proiectate și executate în universitate, înglobează soluții constructive protejate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), sunt echipate cu tehnică de calcul și sunt pe deplin funcționale la Centrul de cercetări pentru siguranța alimentară din cadrul facultății. Cele două aparate au fost prezentate în premieră participanților la faza națională a concursului internațional Ecotrophelia 2013.
Realizări de ultimă oră
Realizarea acestor echipamente reprezintă premiere naționale. Imediat după punerea în funcțiune a aparatelor, acestea au fost integrate în cercetări avansate.
Potrivit prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, „acestea sunt două realizări de ultimă oră, materializări ale unor brevete ce ne aparțin. Spectromicroscopul Raman este o îmbinare între un microscop și un spectrometru, însă nu e doar o îmbinare mecanică. Spectrometrul Raman funcționează cu un fascicol laser în domeniul infraroșu, iar microscopia optică funcționează cu radiație electromagnetică. La focalizare, amândouă trebuie să se găsească în același punct focal, lucru ce pare imposibil din punct de vedere fizic, însă noi am realizat această aliniere a punctului focal”.
Acesta a mai declarat că aparatul determină calitatea alimentelor sub toate aspectele, detectează falsuri, contaminări cu metale grele, alimente contrafăcute.
Gutt a mai declarat că pentru a detecta un produs contrafăcut, de exemplu vin sau whisky, este nevoie de o probă din produsul original și una din cel asupra căruia există suspiciuni. „Se realizează spectrogramele celor două probe, după care le suprapunem. În cazul în care există diferențe între cele două imagini, avem de-a face cu un fals”.
Texturometru pentru stabilirea texturii alimentelor
Tot în Laboratorul de cercetare avansată în domeniul siguranței alimentare regăsim și un Texturometru complex pentru stabilirea profilului de textură al alimentelor.
„Textura alimentelor e un ansamblu de proprietăți definitorii pentru alimentele lichide și semisolide. Până nu demult erau determinate numai pe cale senzorial umană, însă acestea sunt foarte subiective. Profilul de textură face referire la duritate, adezivitate, capacitatea de curgere, masticabilitate, gumozitate etc.”, a menționat Gheorghe Gutt.
Cu ajutorul Texturometrului se poate realiza o analiză obiectivă a produselor alimentare, rezultatele sunt exacte, spre deosebire de măsurătorile senzorial umane.
La realizarea acestor echipamente, cât și la cercetările efectuate, au participat cadre didactice, studenți, masteranzi și doctoranzi.
Colectivul Facultății de Inginerie Alimentară are în palmares peste 150 de brevete de invenții, majoritatea acestora având ca obiect noi metode, tehnici și echipamente pentru controlul calității alimentelor.
Gutt a mai explicat că, de regulă, aparatura de vârf este achiziționată prin intermediul proiectelor, al contractelor de cercetare, dat fiind faptul că ministerul de resort alocă sume derizorii pentru astfel de dotări.
Cercetare pe banii profesorilor
Gutt a mai menționat că trebuie acordată o atenție deosebită materializării cât mai multor brevete, respectiv realizării practice a aparatelor, nu doar sub formă de prototipuri demonstrative, ci sub o formă funcțională, care imediat după testare să fie incluse în circuitul cercetării.
„Pasul de la brevet la producție industrială este unul foarte mare și foarte însemnat, iar pe plan mondial, circa 1% dintre brevete se materializează. Cu toate acestea, acest 1% este suficient din toate punctele de vedere, sunt realizări de vârf, vizate”, a mai specificat universitarul.
Cât privește România, având în vederea situația industriei, cererea mediului economic pentru materializarea unor invenții este scăzută. Materializarea unei invenții presupune cheltuieli foarte mari, dar și riscuri care, în România, sunt asumate doar de inventatori.
„Singura implicare a statului român în ceea ce privește domeniul inventicii este aceea de a încasa taxe pentru examinarea brevetelor”, spune Gutt.
Aceasta a mai atras atenția unui alt aspect atipic, și anume lipsa finanțării participărilor la saloanele internaționale de inventică. „Acestea presupun o anumită cheltuială, anumite taxe. Toate statele care sunt membre ale Federației Internaționale a Inventatorilor beneficiază de ajutor de stat, mai puțin România. La noi, Asociația Inventatorilor, afiliată la Federația Internațională a Inventatorilor, nu beneficiază de nici un ajutor guvernamental. Suntem doar cotizanți, iar din aceste cotizații nu se poate asigura o reprezentare corespunzătoare la aceste saloane”, mai menționează Gutt.
