Ce poți face, ca antrenor, când ai un patron lipsit total de cultură fotbalistică? Bine, asta nu înseamnă că de-aia generală ar avea vreun strop. Dar ca să părăsești ostentativ stadionul după nici măcar un sfert de oră din primul meci oficial al sezonului, asta denotă și altceva. Inteligență rudimentară și lipsă acută de bun simț. Tăierea nodului gordian de către Alexandru Macedon este istorisită la modul admirativ, când de fapt omul n-a dovedit nici inteligență și nici răbdare, ci doar abuz de putere și durere în partea dorsală față de regulile jocului. Mari oameni, mari caractere, acești aleși ai divinității, desigur, trimiși cu misiuni mărețe printre muritori…
A ajuns Hagi să spună că el e mic și va lăsa de la el! Ipostaza regelui care merge pe stradă cu coroana pe cap, așa cum malițios îl descrisese un editorialist pe Hagi acum mulți ani este vetustă. Când, la întoarcerea din cantonamentul din Olanda, un reporteraș l-a luat în primire cu „câteva cuvine, majestate”, Hagi a strâns din buze și l-a ignorat pe individ. Semn că percepe chestia asta cu Regele mai mult ca metaforă prin editoriale nostalgice. Vremea când pretindea vanitos statuie ar fi trebuit să treacă la fel și pentru el și pentru ceilalți. Acum acceptă să fie la cheremul unui despot, doar ca să-și poată continua munca. Cum scriam deunăzi, Sir Alex Fergusson a ajuns ceea ce este după ani de zile fără nici un trofeu la Manchester, numai că Becali vrea clipa, trăiește doar clipa, această efemeră clipă!
Acum doi ani, înainte de a fi numit Oleg Protasov ca antrenor al Stelei, Hagi a oscilat îndelung în fața tentației pe care i-o oferea finul Gigi. Intuind în ce se băga, a avut puterea să refuze. Dar cum singura cale de a scăpa de tentații este să le cedezi, iată că în cele din urmă a acceptat. Acum sper să găsească puterea de a-și purta crucea.

