Discuțiile pentru un nou acord al României cu Fondul Monetar Internațional (FMI) au ca bază macroeconomică o estimare de creștere a PIB de 1,9% în acest an, ușor peste prognoza propusă de reprezentanților instituției internaționale, de 1,8%.
„După primele discuții s-a convenit ca bază de plecare pentru negocieri o estimare de creștere economică pentru acest an de 1,9% din PIB. Misiunea FMI venise, oricum, cu o prognoză îmbunătățită, de la 1,6% la 1,8%, iar în urma analizei datelor s-a ajuns la concluzia că 1,9% este un nivel acceptabil pentru ambele părți”, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate discuțiilor.
Anterior, FMI și autoritățile române au estimat o creștere de 1,6% în acest an și de 2% anul următor.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că România va conveni, până în această toamnă, un nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, cu o valoare între 3 miliarde euro și 5 miliarde euro și cu mai puține condiții decât cele două înțelegeri anterioare.
O misiune a FMI se află la București pentru discuții privind un nou acord de împrumut cu România, autoritățile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.
Următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică și de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, și va presupune privatizarea și restructurarea unor companii de stat, a declarat, marți, la București, directorul general al FMI, Christine Lagarde.
Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârșitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înțelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și încheiată în 2011.
Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, și trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităților române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârștul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele și să adopte măsuri de îmbunãtțire a managementului companiilor de stat.
