Discriminarea romilor produce pierderi de productivitate anuală de până la 887 milioane de euro, iar lipsa implementării principiului egalității de șanse și a nediscriminării pentru grupurile vulnerabile provoacă pierderi economice mult mai însemnate decât costurile implementării, potrivit MMFPS.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) a supus dezbaterii publice proiectul privind Strategia pentru promovarea egalității de șanse și a nediscriminării pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile. Inițiatorii documentului arată că discriminarea romilor pe piața muncii produce pierderi de productivitate anuală de până la 887 de milioane de euro, iar estimarea pierderilor de productivitate fiscală este de 202 milioane de euro pe an.
„Lipsa implementării efective a principiului egalității de șanse și a nediscriminării pentru grupurile vulnerabile în domeniul muncii în România provoacă pierderi economice mult mai însemnate decât costurile implementării efective a egalității de șanse și a nediscriminării (ex. conform studiului realizat de Banca Mondială, beneficiile fiscale ale integrării romilor pe piața muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane de euro anual pe țară)”, se arată în proiectul de strategie.
Implementarea egalității de șanse
Scopul strategiei este crearea unui mecanism complementar de implementare a egalității de șanse, a nediscriminării în activitatea economică, în materie de angajare și în profesie pentru grupurile vulnerabile.
Principalele obiective ale strategiei vizează creșterea accesului grupurilor defavorizate la educație și formare profesională de calitate la activități economice și în materie de angajare și în profesie, creșterea gradului de protecție împotriva discriminării, reducerea costurilor economice cauzate de discriminarea grupurilor defavorizate, aplicarea efectivă a legislației comunitare în domeniu.
Prin această strategie se urmărește crearea unui sistem de colectare de date privind situația grupurilor vulnerabile în domeniul educației, în activitatea economică și în materie de angajare și în profesie, necesare pentru conștientizarea problemei și cunoașterea reală a subiectului în vederea aplicării soluțiilor de politici publice în mod eficient și flexibil.
Instituțiile de învățământ trebuind să adopte un Plan de implementare a egalității de șanse și a nediscriminării.
„Planul trebuie să conțină mecanisme interne de respectare a principiului egalității de șanse și a nediscriminării, proceduri de gestionare a situațiilor de discriminare și acțiuni de promovare a egalității și nediscriminării”, se arată în proiectul supus dezbaterii publice.
Principiul egalității de șanse și nediscriminării ar trebui aplicat și în cultura organizațională a angajatorilor instituții publice și angajatori privați, recomandându-se acestora să adopte un Cod etic privind egalitatea de șanse, nediscriminarea și respectarea demnității umane.
Strategia mai prevede și crearea unui sistem de raportare anuală a situației grupurilor vulnerabile în domeniul educației, în activitatea economică și în materie de angajare și profesie și realizarea unui sondaj anual cu privire la egalitatea de șanse și nediscriminarea grupurilor vulnerabile.
„Facilitarea accesului la un loc de muncă pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, în subsecvent minorității rome, prin dezvoltarea în cadrul structurilor teritoriale a unui sistem similar aplicat în facilitarea accesului la un loc de muncă pentru persoanele având vârsta între 16-24 de ani, potrivit Legii privind prevenirea și combaterea riscului de marginalizare socială. Astfel, în scopul facilitării accesului la un loc de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile ei teritoriale, realizează un acompaniament social personalizat pentru persoanele aparținând unor grupuri vulnerabile, în subsecvent minorității rome”, se arată în proiect.
Inițiatorii documentului arată că aproximativ 53 la sută dintre bărbații romi și 23 la sută dintre femeile rome realizează muncă plătită, iar situația ocupațională a acestor persoane este semnificativ diferită de cea a persoanelor de alte etnii, mai ales din cauza lipsei calificărilor necesare economiei actuale.
Doar 36 la sută dintre bărbații romi care realizează muncă plătită sunt salariați
Potrivit Raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, doar 36 la sută dintre bărbații romi care realizează muncă plătită sunt salariați, comparativ cu 77 la sută dintre bărbații neromi.
Situația ocupațională precară se reflectă direct în calitatea locuirii și, în general, în nivelul de trai. Aproximativ 15 la sută dintre romi nu au acces la electricitate în casă, față de aproximativ doi la sută din restul populației. În zonele urbane, doar 27 la sută dintre romi au apă curentă în locuințe, față de 90 la sută dintre cei de alte etnii.
Același raport arată că în zonele rurale, doar cinci la sută dintre romi beneficiază de apă curentă în casă, față de 16 la sută dintre cei de alte etnii.
„Dotarea gospodăriei reflectă precaritatea traiului: 53 la sută dintre gospodăriile rome erau dotate cu frigider în 2007, față de 92 la sută dintre gospodăriile nerome din vecinătate. Opt la sută dintre gospodăriile rome aveau un calculator, față de 24 la sută dintre vecinii neromi din aceleași localități”, se mai arată în raport.
Proiectul de strategie este un document de politici publice pe termen mediu (până la patru ani) și lung (mai mult de patru ani) care definește, în principiu, propuneri pentru politica Guvernului în domeniul promovării egalității de șanse și a nediscriminării pe piața muncii pentru grupurile defavorizate, cu un accent ridicat în privința grupului de risc reprezentat de femeile rome.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului „Împuternicirea femeilor rome pe piața muncii”, cofinanțat prin POSDRU.
