Directorul Institutului Național al Patrimoniului (INP), Alexandru Muraru, a declarat, joi, la Bistrița, că Legea patrimoniului ar putea fi modificată până la sfârșitul anului, în sensul reintroducerii timbrului monumentelor istorice, la care s-a renunțat în mod „abuziv” în timpul guvernării PDL.
Alexandru Muraru a declarat, joi, într-o conferință de presă la Bistrița, că Legea patrimoniului ar putea fi modificată până la sfârșitul anului în sensul reintroducerii timbrului monumentelor istorice și că, dacă Parlamentul va aproba un amendament propus în acest sens la lege, taxa va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014.
„Dacă reușim să repunem acest amendament pe Legea 422 privind protecția monumentelor istorice ar fi un lucru extraordinar, mai ales că și Ministerul Culturii pregătește pentru această toamnă unificarea celor patru legi în vigoare privind patrimoniul național și care vor rezulta într-un cod unic al patrimoniului care va veni pe masa Guvernului undeva în octombrie și sperăm ca, în noiembrie, să plece spre dezbateri la Parlament”, a declarat Alexandru Muraru.
El a explicat că acest amendament se află la Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.
„Vreau să merg acolo (la Comisia de Cultură – n.r.) blindat de câțiva prieteni de nădejde și să explic într-o jumătate de oră de ce e necesară această taxă. Având o majoritate de 70 la sută în Parlament, coaliția de guvernare nu cred că va avea o problemă să treacă acest amendament. Estimez că până la sfârșitul anului noi o să repunem în cadru legislativ, astfel încât să începem să încasăm de la 1 ianuarie 2014 această taxă”, a spus Muraru.
Directorul INP a precizat că a vorbit cu mai mulți colegi din Parlament pentru modificarea Legii patrimoniului și reintroducerea timbrului monumentelor istorice, o „taxă” prin care s-au colectat peste 14 milioane de lei în perioada 2006-2009 și care a fost abrogată în mod abuziv de fostul ministru al Culturii Teodor Paleologu.
„Această taxă, fiindcă e vorba de o taxă, a fost colectată cu succes în România între 2006 și 2009. De acolo au venit peste 14 milioane de euro, aproape 4,5 milioane de euro în fiecare an, o taxă care s-a perceput într-un procent de 2 la sută din jocurile de noroc, cazinouri, loterie, o taxă, cred eu, infimă, care există în toate țările Uniunii Europene. De fapt, în 2006 a fost și o recomandare a Comisiei Europene și în același an a fost introdusă de Guvernul Tăriceanu. A fost abrogată, cred eu, în mod abuziv de fostul ministru Teodor Paleologu. Am început să mă uit peste acte și nu există o fundamentare clară a modului în care s-a făcut această abrogare. Pentru orice astfel de act Guvernul trebuie să aibă în spate un desfășurător de motive și nu a existat așa ceva. Cu ajutorul fostului ministru al Culturii, Paleologu, s-a scos această taxă. Pratic, noi nu mai încasăm mare lucru. Noi încasam 90-95 la sută din taxă de la cazinouri, loterie și jocuri de noroc, acum mai încasăm de la operatorii economici care realizează spectacole în zone protejate, dar doar vreo 300.000-400.000 de euro în fiecare an”, a declarat directorul INP.
Alexandru Muraru a spus că în Marea Britanie, de exemplu, loteria plătește o taxă de 4,7 la sută pentru patrimoniu și se strâng anual 750 de milioane de lire sterline și că taxa mai există în Olanda și în Ungaria.
Potrivit directorului INP, România are în prezent circa 40.000 de monumente istorice, din care 10.000 sunt situri arheologice.
„Nu am o estimare foarte clară a necesităților de restaurare a acestora, dar pot spune că, începând din 1990, doar prin INP s-au investit anual în jur de patru milioane de euro în restaurări. Există și o sumă neoficială de 200-250 de milioane de euro, care ar fi venit prin finanțările de la Comisia Europeană pe programele regionale Regio pe axa cultură-patrimoniu, bani investiți de autoritățile locale. Nu s-a găsit, din păcate, și nici nu se va găsi în exercițiul 2014-2020 o axă pe care să poată aplica Ministerul Culturii și noi, INP. Dacă o primărie sau un CJ depune un proiect pe o axă culturală și pe acea axă care străbate orașul sunt trei-patru monumente, ele vor intra pe axa cultură-patrimoniu ca obiective care se găsesc pe axă”, a mai spus Muraru.
De la preluarea mandatului, în luna aprilie, Alexandru Muraru a spus că a fost în șapte județe unde a putut constata că nevoile de restaurare a monumentelor sunt „enorme”, iar în acest an Institutul Național al Patrimoniului a creat, în mod indirect, peste 600 de locuri de muncă în țară în acest domeniu.
„Sunt oameni care își câștigă pâinea din restaurare de monumente istorice. Sunt firme, companii, grupuri de companii care au contracte în derulare de câțiva ani, s-au specializat pe restaurare de monumente istorice și a căror viață depinde de aceste restaurări”, a adăugat el.
Cuantumul timbrului monumentelor istorice fusese stabilit prin Hotărârea Guvernului 1502/2007. El reprezenta: 350 lei/masă/lună pentru activitățile de cazinou; 10 lei/lună/aparat pentru activitățile de jocuri de noroc din categoria mașinilor electronice și/sau mecanice cu câștiguri; 500 lei/lună/sală pentru activitățile de jocuri de noroc din categoria Bingo; 30 lei/lună/agenție pentru activitățile de jocuri de noroc din categoria pariuri; 2 la sută din suma achitată de participanți pentru toate jocurile organizate de Compania Națională „Loteria Română”; 2 la sută din valoarea, fără TVA, a cărților poștale illustrate, hărți, pliante, ghiduri turistice, albume, atlase, enciclopedii, etc., respective biletele de intrare la manifestarile culturale, sportive sau de agrement, târguri și expoziții desfășurate în spații situate în zona de protecție a acestora sau în zonele construite protejate.
