Direcțiile de Finanțe Publice au început restituirea taxelor de poluare încasate în baza OUG 50/2008, considerată de Curtea de Justiție a UE ca nelegală, astfel că cetățenii care vor returnarea taxei de primă înmatriculare trebuie să facă cerere, iar în cazul refuzului, se pot adresa instanței.
Documentația necesară este, potrivit avocatei Lavinia Manu: cererea de restituire a taxei; copie de pe chitanța de plată a taxei; original și copie de pe cartea de identitate a autovehiculului eliberată de RAR – copia va fi certificată cu mențiunea „conform cu originalul”; original și copie de pe certificatul de înmatriculare a autovehiculului eliberat de Serviciul Înmatriculari din cadrul Instituției Prefectului; un document din care să rezulte data primei înmatriculari a autovehiculului în străinătate; copie de pe cartea de identitate a persoanei; declarație pe proprie răspundere cu rulajul mediu anual la data înmatriculării în România, exprimat în kilometri; expertiza tehnică efectuată de RAR privind deprecierea autovehiculului rulat.
Conform avocatei, primul pas este înregistrarea unei petiții la Direcția Generală de Finanțe Publice Județene, prin intermediul căreia se susține că taxa este contrară dreptului comunitar și discriminator și se solicită restituirea ei, actualizată cu dobânda legală până la data plății. Reprezentanții Direcției sunt obligați să răspundă la această cerere în 30 zile.
În situația în care răspunsul este negativ, cel care solicită returnarea taxei trebuie să întocmească o cerere de chemare în judecată a Direcției Generale a Finanțelor Publice pe care o va depune la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a tribunalului în raza căruia își are domiciliul.
Deciziile Curții de Justiție a UE sunt executorii și general obligatorii pentru toate Statele Membre
„Taxa de poluare introdusă de România, impusă mașinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislației Uniunii Europene. Respectiva lege (prin care s-a introdus taxa de poluare la prima înmatriculare, n.r.) are efectul de a descuraja importul și punerea în circulație a mașinilor second-hand cumpărate în alte state membre”, a decis, în 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE).
Deputatul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, a declarat, pentru MEDIAFAX, că deciziile Curții de Justiție a UE sunt executorii și general obligatorii pentru toate Statele Membre, și, în cadrul fiecărui stat membru, pentru toate autoritățile acestuia: Legislative, Executive, Judecătorești.
Procedura de restituire parcurge una sau doua faze, în funcție de poziția Ministerului Finanțelor, spune Chiuariu.
Într-o prima fază, contribuabilul care a plătit taxa va face o cerere de restituire către Administrația Financiară la care a achitat-o în baza deciziei Curții și a articolului 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Dacă Administrația Financiară refuză restituirea taxei, contribuabilul va introduce o acțiune la tribunal – secția de contencios fiscal, care va face aplicarea deciziei Curții. Acțiunea este supusă taxei de timbru, explică deputatul liberal Chiuariu, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Termenul general de prescripție pentru creanțe bugetare este de cinci ani.
Dezavantaj la vânzarea mașinilor second-hand din alte state pe teritoriul României
Taxa de primă înmatriculare încalcă legislația Uniunii Europene întrucât produce un dezavantaj la vânzarea mașinilor second-hand din alte state pe teritoriul României, arată Curtea de Justiție a Comunităților Europene, într-un punct de vedere exprimat la cererea unei instanțe românești.
„CJUE a pronunțat o hotărâre preliminară, răspunzând unei solicitări exprese a Tribunalului Sibiu, în contextul soluționării cauzei respective. Solicitarea Tribunalului Sibiu și hotărârea preliminară a CJUE vizează Ordonanța 50/2008 privind taxa de primă înmatriculare, care a fost amendată succesiv în mai multe rânduri. În forma actuală, legea privind taxa de poluare auto nu a ridicat probleme de natura neconformității cu dreptul european. O hotărâre preliminară a CJUE, care este o interpretare a dreptului european relevant, nu este susceptibilă de a fi pusă în execuție, însă ea este obligatorie pentru instanța națională în procesul de soluționare a cauzei”, potrivit DAE.
Punctul de vedere al CJUE a fost emis la cererea Tribunalului Sibiu, care judeca un proces în care un român a dat în judecată statul întrucât a considerat că taxa de primă înmatriculare este ilegală. Magistrații sibieni au vrut să afle de la Curtea de la Luxemburg dacă taxa contravine sau nu legislației europene.
La întrebarea Tribunalului Sibiu, CJUE a afirmat că legislația europeană interzice statelor membre să ia măsuri de taxare în exces a unor produse provenind din alte state, în favoarea celor de proveniență autohtonă. „Această interdicție caută să garanteze neutralitatea totală a sistemului intern de taxe din punct de vedere al concurenței între produsele autohtone și cele importate”, explică CJUE
Deși constată că sistemul de taxare introdus de România nu face vreo diferență explicită între statutul mașinilor în funcție de proveniența lor sau de naționalitatea proprietarului, nefiind astfel o discriminare directă, CJUE apreciază că taxa poate fi discrimnatorie indirect, având în vedere efectele pe care le produce.
„Curtea apreciază că legislația românească în această materie are ca efect faptul că vehiculele second-hand importate, cu o vechime considerabilă, sunt taxate cu până la 30 la sută din valoarea lor – chiar dacă este aplicată o reducere însemnată la taxă ca urmare a scăderii valorii acestora – în timp ce mașinile similare oferite pe piața auto second-hand internă (din România, n.r.) nu sunt supuse acestei taxe. În atare condiții, legislația are ca efect descurajarea importului și înscrierii în circulație în România a mașinilor second-hand cumpărate în alte state membre”, afirmă CJUE.
Deși UE nu împiedică statele membre să introducă noi taxe, legislația europeană obligă țările membre să aleagă și să aranjeze sistemul de taxe astfel încât acestea să nu aibă efectul de a promova vânzările auto second-hand din piața autohtonă, astfel descurajând importul de mașini similare, afirmă CJUE.
Diferența se restituie la cerere, în termen de 45 zile
Opinia CJUE a venit în procesul judecat de Tribunalul Sibiu și intentat de un român pe nume Tatu, care și-a cumpărat, în iulie 2008, o mașină second-hand din Germania, cu prețul de 6.600 de lei. Vehiculul avea o capacitate cilindrică de 2.155 de centimetri cubi și standard de poluare Euro 2, fiind fabricat în 1997, an în care a și fost înscris în Germania.
Pentru a-și putea înmatricula mașina în România, bărbatul a trebuit să plătească o taxă de poluare de 7.595 de lei. Întrucât a considerat că taxa este contrară normelor europene, bărbatul a căutat să-și recupereze banii. El și-a susținut acțiunea în instanță pe aceea că taxa este aplicată numai vehiculelor second-hand importate din alte state, nu și celorlalte mașini second-hand deja înregistrate în România și revândute.
Guvernul a decis, în luna aprilie 2008, introducerea taxei de poluare auto, calculată în funcție de datele tehnice ale fiecărei mașini în parte, pe baza capacității cilindrice și emisiilor de dioxid de carbon.
Pe fondul creșterii numărului de mașini second-hand importate, Guvernul a decis, în 2009, ca taxa auto percepută la achiziția mașinilor noi să fie suspendată începând cu 15 decembrie 2008 și până la sfârșitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele Euro 4 cu motorizări de până la 2.000 centimetri cubi înmatriculate pentru prima dată în România și în Uniunea Europeană.
Avocata Lavinia Manu spune că pentru autovehiculele achiziționate în vederea înmatriculării în România înainte de 15 decembrie 2008 și care au fost înmatriculate în România ulterior acestei date, cu plata taxei pe poluare triplată, diferența dintre taxa plătită și cea stabilită potrivit OUG 50/2008 se restituie la cerere, în termen de 45 zile de la data depunerii cererii de restituire însoțite de documentația necesară.
Anul trecut, Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din OUG 50/2008, judecătorii urmând a lua o decizie cu privire la acest act normativ.
