Direcția Silvică și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, război total pentru păduri

Discuțiile pașnice și identificarea unor soluții normale pentru retrocedarea pădurilor câștigate în instanță de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina sunt de domeniul trecutului. Între reprezentanții Fundației Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina și statul român, prin conducerea Direcției Silvice Suceava, s-a declanșat un război al declarațiilor după ce primii au demarat procedurile pentru a intra în posesia celor 166.613 hectare de păduri.
Directorul Direcției Silvice Suceava, Mihai Mihețiu, a criticat modul în care reprezentanții Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina încearcă să pună în aplicare hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care Fondul, fundație constituită din mai multe persoane fizice, a dobândit dreptul de proprietate pentru 166.613 hectare de pădure, 150 de clădiri și peste 1.000 de kilometri de drumuri forestiere. Mihețiu a declarat că a primit din partea executorului judecătoresc Marius Georgel Sarmis Cîmpulungeanu un grafic care prevede ca toate aceste bunuri să fie predate Fondului în maxim opt zile, lucru care în opinia lui nu este realizabil din motive strict tehnice.
„Procedural este extrem de complicat. Discutăm de identificarea cadastrală și dacă ne amintim cum arată hotărârile instanțelor cuprinse pe zeci de pagini în care sunt înșiruite parcelele cadastrale. Există evidențe de identificare silvice, bornele noastre, pichetajul amenajistic, hărțile amenajistice care nu au de a face cu evidențele cadastrale decât printr-o lucrare complexă a unui expert, lucrare pe care noi nu ne-am însușit-o, nu o cunoaștem și suntem curioși, dacă ea există, în ce constă și cum poate conduce la o astfel de operativitate în punerea în aplicare a acestor hotărâri”, a explicat Mihețiu.
Silvicultorii își fac griji pentru ziua de mâine
Șeful silvicultorilor suceveni a arătat că delegați ai fundației, împreună cu executorul judecătoresc, au descins deja la unele ocoale silvice pentru a prelua pădurile, ținând să atragă atenția că cei care încalcă dispozițiile legale în vigoare vor da socoteală în fața legii. „Atât profesional cât și economic afirm că suntem supuși unor agresiuni, activitatea noastră este subminată de aceste discuții, de aceste descinderi, de aceste atitudini agresive care fac rău calității actului de administrație silvică și ne afectează financiar prin rezultatele obținute la licitații, prin reținerile pe care le au agenții economici în a contracta masă lemnoasă de la Direcția Silvică. Colegii noștri își pun tot felul de întrebări, nu reușesc să se focalizeze pe problemele profesionale, își fac griji pentru ziua de mâine”, a declarat Mihai Mihețiu. El a mai spus că este convins de faptul că persoanele care primesc o solicitare din partea Bisericii „au o doză de subiectivism” atunci când judecă astfel de cauze. „I-aș ruga să facă danii și acte de binefacere cu averea lor personală, și nu cu averea statului”, a mai spus directorul Direcției Silvice.
Poziția ÎPS Pimen
Pentru prima dată de la pronunțarea hotărârii judecătorești de la Curtea de Apel Timișoara, ÎPS Pimen, membru al Fundației Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina, împreună cu instituția pe care o păstorește, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a exprimat un punct de vedere oficial. Acesta a fost transmis redacției prin intermediul avocatului Vasile Tudor, cel care s-a implicat în toate procesele prin care Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a solicitat retrocedarea unei suprafețe de 192.000 de hectare de vegetație forestieră.
„Executarea unei hotărâri judecătorești nu constituie o agresiune la adresa debitorului. Potrivit art. 371 C. proc. civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie și numai în caz contrar prin executare silită. Conform art. 387 alin. 2 C. proc. civ., dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și execută obligația de bunăvoie, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită. Cum Statul român și R.N.P. – Direcția Silvică Suceava nu și-au îndeplinit de bunăvoie în termenul prev. de art. 578 C. proc. civ. obligația de predare către F.B.O.R. a imobilelor individualizate în dispozitivul sentinței civile nr. 537/13.03.2007 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 311/14.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, la data de 28.01.2010 s-a trecut la executarea silită”, se arată în punctul de vedere al reprezentanților Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina.
Avocatul Vasile Tudor a arătat că actele de executare silită îndeplinite de executorul judecătoresc, cu deplina respectare a regulilor procedurale, nu constituie o „atitudine agresivă” decât în statele în care autoritățile ignoră și nu respectă actul de justiție ori finalizarea acestuia prin executare.
„Autoritățile silvice ar fi trebuit să execute de bunăvoie hotărârea judecătorească și nu să afirme că executarea reprezintă o «agresiune» și o «subminare» a activității. Este ridicol să se afirme că executarea hotărârii judecătorești este echivalentă unor «danii și acte de binefacere» făcute de cei care judecă «anumite solicitări din partea bisericii»”, se menționează în punctul de vedere acceptat și de ÎPS Pimen.
„De ce această lipsă de operativitate?”
Avocatul Vasile Tudor a ținut să amintească faptul că România a fost condamnată de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru motive similare.
„În jurisprudența Curții Europene dreptul la executarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă un corolar al dreptului de acces la justiție, iar Statului, în calitate de deținător al forței publice, îi revine obligația de a lua toate măsurile pentru a se putea ajunge în mod rezonabil la executarea hotărârilor judecătorești. În mai multe cauze în care România a fost condamnată, justiția europeană a afirmat că întrucât administrația constituie un element al Statului de drept, iar interesul Statului se identifică cu cel al unei bune administrări a justiției, refuzul acestuia de a executa o hotărâre judecătorească, omisiunea executării ori executarea cu întârziere lipsește de orice semnificații garanțiile acordate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Reamintim domnului director al Direcției Silvice Suceava și faptul că în ziarul Monitorul de Suceava din data de 15 decembrie 2009 a afirmat că «din punct de vedere al amplasamentului nu este nici o problemă, pentru că se știu exact suprafețele care vor fi retrocedate în baza hotărârii Tribunalului Suceava». Și atunci de ce ar trebui o «lipsă de operativitate» în executarea unei hotărâri judecătorești pronunțată într-un proces care a durat nouă ani?”, se întreabă reprezentanții Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina.
Executor judecătoresc: „Noi nu facem decât să respectăm hotărârile judecătorești”
Și executorul judecătoresc Sarmis Cîmpulungeanu a afirmat că toate procedurile care sunt urmate în acest moment sunt în conformitate cu prevederile legale. „Nu sunt acțiuni în forță și nu poate fi vorba de nici un fel de agresiune, atâta timp cât doar le-am adus la cunoștință că punem în aplicare o hotărâre judecătorească. Am fost la câteva ocoale silvice, angajații de acolo ne-au spus că nu au nici un mandat pentru a semna vreun act, așa încât, după ce vom identifica toate suprafețele, le vom înmâna celor de la Direcția Silvică Suceava și procesele verbale. Din acel moment, acestei instituții îi revine sarcina de a asigura paza pentru o anumită perioadă”, a explicat Sarmis Cîmpulungeanu.
Executorul judecătoresc a ținut să precizeze că procedura este laborioasă și de durată, iar totul este prelungit artificial din cauza lipsei totale de colaborare din partea Direcției Silvice Suceava. Cîmpulungeanu a mai adăugat că identificarea suprafețelor care vor fi predate Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina se face în baza hotărârilor judecătorești și a bornelor silvice, iar corelarea este asigurată de un specialist al Geosit.