Din aproape un milion de studenți români, doar 0,43% au beneficiat de mobilitate în afara țării în 2010, din universitățile de stat fiind plecați numai 0,65% cu o bursă Erasmus sau cu alte tipuri de acorduri în străinătate, iar de la universitățile private doar 0,06% au beneficiat de acest lucru.
În contextul în care România și-a asumat, alături de statele semnatare ale Procesului Bologna atingerea pragului de 20 de procente dintre studenții români care să beneficieze de o mobilitate până în anul 2020, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își manifestă nemulțumirea față de faptul că nici statul, nici universitățile nu investesc suficient în această direcție.
„Mai mult, considerăm ca o contribuție majoră din partea statutului ar trebui să fie iminentă cu atât mai mult cu cât Legea Educației Naționale afirmă că sistemul național de învățământ superior are la bază și principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor (Art. 118, Alin. 1, j)”, se arată într-un comunicat de joi al ANOSR.
Conform datelor prezentate de către Comisia Europeană, în anul universitar 2009-2010 numărul studenților români care au beneficiat de programul Erasmus ca oportunitate de mobilitate a fost de 3.994. Astfel, din totalul studenților români care au beneficiat de o mobilitate, doar 134 au mers la studii pe baza, de exemplu, a acordurilor sau parteneriatelor între universități, se arată în comunicat.
Aspectul principal al mobilităților îl reprezintă raportul dintre numărul de studenți mobili ai unei universități și numărul total de studenți ai aceleași universități (raport de mobilitate). ANOSR este de părere că procentul studenților mobili trebuie să fie în permanentă creștere și să atingă obiectivul propus, acela de a avea 20 la sută studenți mobili.
Universitățile cu cel mai ridicat raport de mobilitate
Universitățile de stat care au cel mai ridicat raport de mobilitate nu sunt cele mai mari universități românești ca număr de studenți, ci Universitatea de Arte și Design din Cluj Napoca (6,72%), Academia Tehnică Militară (3,77%), Academia Navală Constanța (3,23%), Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București (2,31%), Universitatea Maritimă din Constanța (1,62%), Universitatea de Arte din Iași (1,61%), Universitatea de Arte din București (1,59%), Universitatea Națională de Muzică din București (1,39%), Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1,26%), Universitatea „1 Decembrie 1989” din Alba Iulia (1,22%), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1,08%), Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (1,06%) și Universitatea Transilvania din Brașov (1,02%).
La polul opus se află Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie din București și Universitatea de Arte din Târgu Mureș, acestea neavând nici un student beneficiar al unei mobilități în cadrul programelor de licență sau master în anul universitar 2009-2010.
Din aproape un milion de studenți români, doar 0,43 la sută au beneficiat de o mobilitate în afara țării, din 56 de universități de stat, doar 13 au un raport de mobilitate care depășește 1 la sută (numărul de studenți mobili/ numărul total de studenți ai universității).
Dintr-un total de 31 de universități private care participă la procesul de colectare a datelor, doar 13 au studenți mobili, iar din acestea 13 doar două au un raport de mobilitate de peste 1 la sută.
Cinci universități de stat au trimis în străinătate la studii peste 40 la sută din totalul studenților români plecați la studii, adică 1.591 de studenți, restul de 60 la sută fiind împărțit între celelalte 44 de universități de stat din România, potrivit ANOSR.
În anul 2010, în universitățile românești au venit 1.335 de studenți străini, adică de cel puțin 3 ori mai puțini decât cei care au mers peste granițe.
Procentul studenților mobili români din totalul studenților mobili din Europa este de numai 1,88 la sută.
