„Din Straja”



„Din Straja”
„Din Straja”

„Furtună aprigă cu grindină cumplită”
„Furtună aprigă cu grindină cumplită a fost joi în Vicovul de sus. Fulgerul a lovit în mai multe locuri, a aprins clăi de recoltă pe câmp și a detunat o fată care a rămas pe loc moartă. Grindina, pe alocurea mare cât ouăle de porumb(el), a bătut jumătate de oară și a causat mare daună, mai ales în centrul satului. Pânile albe, în mare parte sunt nimicite de tot, deasemenea au suferit foarte mult pometele și grădinile de legumi…Paguba se prețuesce peste 20.000 florini”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul I, nr. 24, Cernăuți, Iunie 1891.
„Din Straja”
„În ziua de Constantin și Elena avea să vie în satul nostru la recrutare. Feciorii din Straja, născuți în anul 1899, s-au pornit cu mare bucurie încă cu o zi înainte la Rădăuți. Joi a fost recrutarea și n’am apucat a ne întoarce în ziua aceea cu trenul. Vineri dimineață ne-am suit în trenul de marfă și am plecat spre casă. Iată că vine un domn conductor și ne întreabă unde ne sunt biletele? I-am arătat legitimația de recrutare și l’am rugat cu toată cuviința să ne lase să plecăm că suntem recruți. La urma urmei i-am fi plătit pentru bilete, dar nu aveam parale căci stând în Rădăuți două zile și două nopți, ni se gătise și mâncarea și banii. Am pierdut și zile de lucru, dar nu bănuiam, căci pentru Majestatea Sa Regele facem din toată inima. Dar ce pățim noi? În Vicovul de Jos șeful de tren ne dă jos și ne dă pe mâna jandarmilor. Ne-a luat și ni-a spus că ne va veni pedeapsă în sat plata a 23 de lei de om. Jandarmii din Vicovul de Jos ne-au dat apoi drumul căci n’avea pentru ce ne reține. Acum vă rugăm să ne faceți dreptate. Suntem recruți, ne ducem cu bucurie să facem armată pentru Rege și pentru Țară. Dar noi fiind țăranii nu îngăduim ca să facă de noi batjocură un șef de tren. Cu sănătate: Vasile a lui Constantin Juravle și Grigori Cotos, recruți din Straja”.
„Glasul Bucovinei”, Anul III, Nr. 443, 12 Iunie 1920.
Ce-ar fi dacă…
„Ce-ar fi dacă tovarășa Florica Lupu, directoarea căminului cultural din satul Poiana, ne-ar lămuri cum s-a stricat aparatul de radio al căminului și pentru ce nu-l repară deși s-au strîns bani pentru aceasta? Explicația dată de ea nu se satisface. Pînă acum n-am auzit de șoareci să atace…și aparatele de radio! Le-or fi descoperit o putere de nutriție mai mare decît a cerealelor – alimente clasice în hrana zilnică a acestor rozătoare?”.
“Zori Noi”, Anul XI, Nr. 2976, 21 Iunie 1957.



Recomandări

Satul Mihoveni a îmbrăcat haine de sărbătoare la Festivalul „Flori de câmp” organizat de Primăria Șcheia

Satul Mihoveni a îmbrăcat haine de sărbătoare la Festivalul „Flori de câmp” organizat de Primăria Șcheia
Satul Mihoveni a îmbrăcat haine de sărbătoare la Festivalul „Flori de câmp” organizat de Primăria Șcheia

Peste 500 de domni și domnițe, alături de autorități, au salutat miile de spectatori prezenți la deschiderea Festivalului Medieval de la Suceava

Peste 500 de domni și domnițe, alături de autorități, au salutat miile de spectatori prezenți la deschiderea Festivalului Medieval de la Suceava
Peste 500 de domni și domnițe, alături de autorități, au salutat miile de spectatori prezenți la deschiderea Festivalului Medieval de la Suceava

Cea mai mare paradă medievală din România a marcat debutul Festivalului de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava

Cea mai mare paradă medievală din România a marcat debutul Festivalului de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava
Cea mai mare paradă medievală din România a marcat debutul Festivalului de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava