Scrisoarea a 28-a. Despre spusele lui Hristos de pe Cruce
Ați vrut să știți înțelesul celor șapte spuse pe care Domnul le-a rostit de pe cruce. Dar nu sunt limpezi?
Prima:
„Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac ”. Prin aceste cuvinte, Domnul a arătat în primul rând mila Sa față de ucigași, a căror răutate nu L-a lăsat nici în chinurile de pe Cruce; iar în al doilea rând a proclamat de pe vârful stâncii Golgotei un adevăr dovedit, dar niciodată băgat la cap – și anume: că făcătorii de rele nu știu niciodată ce fac. Omorându-l pe cel drept, ei se omoară în fapt pe sine, în vreme ce pe drept îl proslăvesc. Călcând legea lui Dumnezeu, ei nu văd piatra de moară ce se pogoară nevăzut asupra lor ca să îi macine. Batjocorindu-L pe Dumnezeu, ei nu văd cum își preschimbă propria față în bot de animal. îmbătați de rău, ei niciodată nu știu ce fac.
A doua:
„Adevărat zic ție: astăzi vei fi cu Mine în Rai ”. Această spusă a fost îndreptată către tâlharul care s-a pocăit pe Cruce. Foarte mângâietor cuvânt pentru păcătoșii care se pocăiesc fie și în ultima clipă. Milostivirea lui Dumnezeu e negrăit de mare. Domnul își săvârșește misiunea și pe Cruce. Până la ultima suflare, El mântuiește pe cei care arată fie și cea mai mică voință de a se mântui.
A treia:
„Femeie, iată fiul tău”. Așa i-a zis Domnul sfintei Sale Maici, care stătea sub Crucea iubitului ei Fiu răstignit. Iar apostolului Ioan i-a zis: iată mama ta. Cuvintele acestea arată grija de fiu, pe care oricine o datorează părinților. Iată, Cel ce a dat porunca: „să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” împlinește El însuși porunca Sa până în ultima clipă.
A patra:
„Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”. Cuvintele acestea arată pe câtă neputință a firii omenești, pe atâta clarviziune – fiindcă omul este cel care pătimește. Aici, însă, sub suferința omenească se ascunde o taină. Iată, fie și doar cuvintele acestea puteau zdrobi erezia ce avea să cutremure mai târziu Biserica și care învăța greșit că Dumnezeirea a pătimit pe Cruce. Însă Veșnicul Fiu al lui Dumnezeu S-a întrupat ca om tocmai pentru a putea ca om, cu trupul și cu sufletul, în clipa rânduită să pătimească pentru om și să moară pentru om; căci dacă în Hristos a pătimit Dumnezeirea, înseamnă că Dumnezeirea a murit în El – iar acest lucru e de neconceput. Adânciți-vă cât mai mult în aceste mari și înfricoșătoare cuvinte: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”
A cincea:
Mi-e sete. I se scursese sângele. De aici setea. Soarele care apunea îi bătea în față, și una peste alta cu celelalte chinuri îl ardea cumplit. Firește că Îi era sete. Dar – o, Doamne! – oare chiar Ți-e sete de apă sau ești, cumva, însetat de dragoste? Ești însetat ca om sau ca Dumnezeu? Sau și una și alta? Iată, legionarul roman Îți dă buretele înmuiat în oțet. O singură picătură de milă pe care ai simțit-o de la oameni în trei ceasuri cât ai fost atârnat pe Cruce! Soldatul roman micșorează păcatul lui Pilat – păcatul împărăției romane – față de Tine, fie și cu oțet. De aceea, Tu vei strica împărăția Romei, însă în locul ei vei zidi o împărăție nouă.
A șasea:
„Părinte, în mâinile Tale îmi dau duhul”. Fiul își dă duhul în mâinile Tatălui Său. Ca să se știe că de la Tatăl a venit, nu cu de la Sine putere, cum îl învinuiau evreii. Cuvintele acestea au fost rostite, însă, și ca să audă și să priceapă budiștii, pitagoreii, ocultiștii și toți acei filosofi care băsmuiesc despre sălășluirea sufletelor celor morți în alți oameni, sau în animale, sau în plante, sau în stele și minerale. Lepădați toate aceste fantezii și priviți încotro se îndreaptă duhul Dreptului mort: „Părinte, în mâinile Tale îmi dau duhul”.
A șaptea:
„Săvârșitu-s-a”. Aceasta nu înseamnă: „S-a săvârșit viața”. Nu; ci înseamnă: „S-a săvârșit misiunea răscumpărării și mântuirii neamului omenesc”. Săvârșitu-s-a, și s-a pecetluit cu sânge și moarte pe pământ, lucrarea cea dumnezeiască a singurului Mesia adevărat al oamenilor. Săvârșitu-s-a chinul, dar viața de-abia apare. Săvârșitu-s-a tragedia, însă nu drama. Urmează ultimul, mărețul act: biruința asupra morții, învierea, slava!
Sursa: http://candela-aprinsa.ro
