„Pădurile se răresc”
„Cu vr’o câți-va ani mai nainte îți era mai mare dragul să călătoresci prin munții românesci din Bucovina, căci până chiar și vârvurile cele mai înalte ale munților erau acoperite cu păduri de brad și molid din sânul cărora eșia un aer recoritoriu, plăcut și sănătos. Acuma însă nu mai e astfeliu. De când proprietatea fondului religionar s’a despărțit și satele și-au căpătat partea lor de pădure ca să se facă cu dînsa ce vor vrea, de atunci pădurile pe di ce merge se răresc și se devăstează, astfeliu, că dacă nu se va afla nime care să pue capăt acestei devăstări și să plânteze alți arborași în locul celor bătrâni cari s’au tăiat, nu peste mult ne vom trezi că toți munții din ținutul Câmpulungului și al Dornii, vor fi goi, și-n loc de bradi urieși și aer recoritor, nu vom vede alta decât stânci și pulbere”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 7, Suceava, 15 August 1887.
„Dl. Nistor și fondul bisericesc”
„Am semnalat aici de atâtea ori abuzurile și nedreptățile ce se săvârșesc în administrația fondului bisericesc sub blânda oblăduire a IPSS Mitropolitului, am insistat atât asupra scandalosului fapt de a fi pusă averea bisericească la discreția domnului Nistor, pentru ca dl. Nistor, cu un îndoit cinism, să continue a identifica fondul religionar cu avutul propriu, dictând după bunul plac și nestingherit de nimeni în administrația patrimoniului bisericesc. Opinia publică bucovineană se întreabă astăzi indignată în ce calitate dispune dl. Nistor de automobilul fondului religionar, cu care a plecat în vilegiatură la Vatra Dornei, provocând cheltuielile fondului care nu poate plăti nici funcționarii nici preoții? Dl. Nistor nu are nici o calitate oficioasă decât aceea de membru al adunării eparhiale cum sunt și alții. Atunci cum ajunge d-sa să dispună de avutul bisericii?”.
„Cuvântul Țărănimii”, Anul IX, Nr. 205, 21 August 1930.
„La fabrica de gheață din Suceava”
„În ziua de 2 August a.c. o echipă de montatori de la întreprinderea din București, au început lucrările de instalare a congelatoarelor la fabrica de gheață ce se construiește în orașul Suceava. Fabrica va fi înzestrată cu utilaje moderne cum ar fi: două compresoare a cîte 40.000 kilocalorii pe oră, cu o capacitate de 10 tone de gheață în 24 de ore și cu un depozit pentru păstrarea gheții. Pînă la sfîrșitul lunii august se va termina montarea celor două agregate frigorifice tip Cluj compuse din compresoare și condensatoare”.
„Zori Noi”, Anul XII, Nr. 3333, 19 August 1958.
Rubrică realizată de Tiberiu COSOVAN și Florin PAIU
