Cea mai cunoscută minune, care a uimit întreaga țară, a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Aprinzându-se de la un sfeșnic, catafalcul Cuvioasei a luat foc. S-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul și sfintele ei moaște au rămas întregi și nevătămate spre uimirea martorilor.
În timpul celor două războaie mondiale, orașul Iași a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează moaștele Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Bătrânii povestesc că ostașii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriașă îmbrăcată în alb deasupra Iașului, ocrotindu-l de ocupație și bombardamente. Poate că și din acest motiv credincioșii spun că Sfânta de la Iași ocrotește de 350 de ani orașul și întreaga Moldovă, ferind zona de calamități naturale.
În timpul secetei din vara anului 1947, când oamenii și animalele mureau de foame, s-au scos moaștele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioșii le-au întâmpinat cu lacrimi de bucurie și cu făclii în mâini. În urma preoților care însoțeau racla veneau nori de ploaie. Drept mulțumire, credincioșii înălțau troițe în amintirea aducerii moaștelor Sfintei Parascheva în satele lor.
(Monica Dumitrescu – Ziarul Lumina)





