Imnul XVI
„Că nu e de dorit și de poftit decât dumnezeirea, de care cel ce s-a împărtășit, s-a făcut părtaș de toate bunătățile…”
O, care este existența ascunsă întregii zidiri
și care e lumina spirituală care nu e văzută de nimeni
și care e bogăția cea mare, pe care n-a putut s-o afle
sau s-o posede cu totul cineva în lume ?
Ea este de fapt tuturor de nesesizat și neîncăpută în lume,
dar mai dorită și mai poftită decât toată lumea,
O, care este existența ascunsă întregii zidiri
și care e lumina spirituală care nu e văzută de nimeni
și care e bogăția cea mare, pe care n-a putut s-o afle
sau s-o posede cu totul cineva în lume?
Ea este de fapt tuturor de nesesizat și neîncăpută în lume,
dar mai dorită și mai poftită decât toată lumea,
întrucât Dumnezeu depășește cele văzute pe care le-a creat El Însuși.
Prin aceasta sunt rănit de iubirea lui
și întrucât nu mi se face văzut,
cugetarea mea se usucă,
îmi arde mintea și inima și suspin.
Umblu și caut cu aprindere ici și colo
și nicăieri pe Cel iubit de sufletul meu.
Privesc adesea împrejur ca să văd pe Doritul meu
și Acela ca nevăzut, nu se arată nicidecum.
Dar când încep să plâng ca un lipsit de nădejde,
atunci se face văzut și mă vede. Cel ce vede toate.
Atunci sunt uimit, minunându-mă de bunul chip al frumuseții Lui
și că, deschizând cerurile, Ziditorul s-a aplecat
și mi-a dăruit slava negrăită și minunată.
Și cine va ajunge mai aproape de El,
sau cum va fi urcat altul spre nemăsurata înălțime?
Cugetând eu, El se află înăuntrul meu,
strălucind înăuntrul ticăloasei mele inimi,
învăluindu-mă din toate părțile de o strălucire nemuritoare
și luminând toate mădularele mele cu razele Lui.
Pătrunzându-mă întreg, mă îmbrățișează întreg,
se dă pe Sine întreg mie, nevrednicului,
și sunt umplut de iubirea și de frumusețea Lui
și mă umplu de dulceața dumnezeirii.
Mă împărtășesc de lumină, particip și la slavă
și-mi luminează fața, ca și a Celui Iubit al meu.
Și toate mădularele mele se fac purtătoare de lumină.
Devin atunci mai frumos ca cei frumoși,
mai bogat decât cei bogați, mai puternic ca toți cei puternici;
sunt mai puternic și mai mare decât împărații
și mai cinstit decât toate cele ce se văd,
nu numaidecât pământul și cele de pe pământ,
ci și decât cerul și toate cele din cer,
având pe Ziditorul tuturor,
Căruia se cuvine slava și cinstea în veci. Amin.
(sursa: www.lacasuriliterare.com)
