Din Filocalii – Dragostea de aproapele

– Să iubim pe tot omul din suflet, dar să ne punem nădejdea numai în Dumnezeu – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Mulți sfinți și-au dat trupurile lor fiarelor, săbiei și focului pentru aproapele – Sfântul Isaac Sirul
– Silește-te pe cât poți să iubești pe tot omul. Iar dacă nu poți încă, cel puțin să nu urăști pe nimeni. Dar nu vei putea face nici aceasta dacă nu vei disprețui lucrurile lumii – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel ce iubește pe Dumnezeu cu siguranță iubește și pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate păstra banii, ci-i folosește cu dumnezeiască cuviință, dând fiecăruia din cei ce au trebuință – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel ce face milostenie imitând pe Dumnezeu nu cunoaște deosebire între rău și bun, între drept și nedrept, când e vorba de cele ce sunt de trebuință trupului, ci împarte tuturor la fel – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Dragostea se face cunoscută nu numai prin dăruirea de bani, ci cu mult mai mult prin împărtășirea cuvântului lui Dumnezeu și prin slujirea trupească – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel ce s-a lepădat cu adevărat de lucrurile lumii și slujește nefățarnic aproapelui prin iubire se slobozește degrabă de orice patimă și se face părtaș de iubirea și cunoștința dumnezeiască – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Roadele iubirii sunt: a face bine aproapelui din toata inima, a răbda îndelung, a fi cu îngăduință și a folosi lucrurile cu dreapta judecată – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Oamenii se iubesc unii pe alții, fie în chip vrednic de ocară, pentru aceste cinci pricini: sau pentru Dumnezeu, cum iubește cel virtuos pe toți, atât pe cel virtuos cât și pe cel ce nu este încă virtuos; sau pentru fire, cum iubesc părinții pe copii și invers; sau pentru slava deșartă, cum iubește cel slăvit pe cel ce-l slăvește; sau pentru iubirea de argint, cum iubește cineva pe cel bogat pentru a primi bani; sau pentru plăcere, ca cel ce-și slujește stomacul și cele de sub stomac. Dragostea cea dintâi e vrednică de laudă; a doua e mijlocie; iar celelalte sunt pătimașe– Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Iubește pe toți oamenii cel ce nu iubește nimic omenesc – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Oamenii, lăsând grija de a-și plânge păcatele lor, au luat judecata de la Fiul și se judecă și se osândesc unii pe alții, de pare că ar fi fără păcat. “Cerul s-a uimit de aceasta și pământul s-a cutremurat”. Ei însă nu se rușinează, ca niște nesimțiți – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel ce iscodește păcatele altora, sau judecă din bănuieli pe fratele său, încă nu a pus început pocăinței – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Dacă îți amintești de răul de la cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare. Devenind iubitor de oameni vei șterge cu totul patima din suflet – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Ia aminte la tine, de nu cumva răutatea care te desparte de fratele tău nu se află în fratele ci în tine. Și grăbește de te împăca cu el, ca să nu cazi din porunca dragostei – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Să nu disprețuiești porunca dragostei, fiindcă prin ea vei fi fiul lui Dumnezeu, dătătorul poruncilor – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel ce iubește pe Hristos, desigur că Îl și imită, după putere. Astfel, Hristos n-a încetat să facă bine oamenilor; iar răsplătit cu nerecunoștință și hulă se purta cu îndelunga răbdare; în sfârșit, bătut și omorât de ei, răbda neînvinuind pe nimeni. Aceste trei sunt faptele dragostei de aproape, fără de care cel ce zice că îl iubește pe Hristos sau că va dobândi Împărăția Lui se amăgește pe sine – Sfântul Maxim Mărturisitorul
– Cel care spune că Îl iubește pe Domnul, dar în același timp urăște pe fratele său, este asemenea celui care-și închipuie în somn că aleargă – Sfântul Ioan Scărarul
– Fiecare, privind pe fratele și aproapele său ca pe Dumnezeul său, să se considere pe sine atât de mic față de fratele său, ca față de Făcătorul său – Sfântul Simeon Noul Teolog