La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, s-a deschis miercuri după-amiază expoziția cu genericul „35 Desene / Drawings”,a artistului plasticCălin Baban.
„O reîntoarcere la studiu după structuri naturale”
Dacă numărul din generic vizează deopotrivă vârsta expozantului (Călin Baban, profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, licențiat al Universității de Artă „George Enescu” Iași – Facultatea de Arte Plastice, Secția Pictură, s-a născut la Fălticeni, la data de 12 februarie 1976), dar și numărul desenelor prezentate pe simeze, expoziția constituie o manifestare inedită în perimetrul plastic sucevean prin etalarea unei suite de peisaje realizate integral în grafit, cu discrete accente cromatice în doar câteva dintre cele 35 de lucrări.
O expoziție pe care Lucia Pușcau, președinta Filialei Suceava a Uniunii Artiștilor Plastici, a apreciat-o ca fiind „o reîntoarcere la studiu după structuri naturale”.
Lecția eternei reîntoarceri
Pe această reîntoarcere la studiu, la desen, și-a axat discursul și criticul de artă ieșean Valentin Ciucă, accentuând faptul că „nu există artă în afara desenului”, iar cei care „cred că s-au născut pictori dintr-o dată”, neglijând acest fundament absolut necesar, nu rezistă în fața celor care au parcurs cu rigoare această etapă.
„Rigoare germană”, cum a spus el, referindu-se la desenele lui Călin Baban, care „se legitimează acum în raport cu exigențele proprii”, oferindu-ne această „lecție a eternei reîntoarceri”.
O lecție prin care un artist care a avut un debut reușit „se echilibrează energetic și sentimental” renunțând la culoare.
Un artist și un cadru didactic care poate fi luat ca exemplu
Călin Baban, care, așa cum a subliniat Lucia Pușcașu, face parte din prima generație de absolvenți a colegiului de artă sucevean, unde l-a avut ca profesor pe Ion Carp – Fluerici, ctitorul acestei instituții de învățământ artistic, devenind apoi, ca student, discipolul maeștrilor Dan Hatmanu și Mihai Tarași, are și blazonul unei descendențe artistice. Tatăl său, profesorul și artistul plastic Gabrel Baban, care s-a aflat până acum câțiva ani la conducerea Filialei Suceava a UAP, este un nume cu rezonanță în arta contemporană românească. Profesor la rândul său la Colegiul de Artă din Suceava, Călin Baban are, așa cum a accentuat Lucia Pușcașu, statura unui artist și a unui cadru didactic „care poate fi luat ca exemplu”.
Fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit
Expoziția, în care fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit, expoziție care stârnește un puternic sentiment de identitate regională (toate lucrările, de dimensiuni mari, decupează secvențe din peisajul bucovinean), conturează profilul unui creator pe care Valentin Ciucă îl apreciază ca fiind „una dintre marile promisiuni și așteptări ale artei contemporane din spațiul Moldovei”, un artist pe care „Dumnezeu l-a dăruit cu toate atributele unui om destinat să reușească”.
„Mă aștept – a spus Valentin Ciucă la finalul discursului – ca acum, după această descărcare care constituie o lecție de frumusețe de care avem nevoie, să renunțe la elementele figurative și să construiască în abstract”.
„Un sanctuar în care s-a oficiat un ritual”
La vernisajul expoziției, la care subprefectul Angela Zarojanu s-a arătat impresionată de lucrările prezentate, a participat, alături de artiști plastici, colegi de catedră și de numeroșii admiratori, primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, care a venit să-și susțină și să-și felicite concitadinul.
N-a fost, așa cum a spus Valentin Ciucă, doar un simplu vernisaj, ci o manifestare prin care galeria a avut aura unui „sanctuar în care s-a oficiat un ritual”.
Un ritual în care lucrărilor care „reconstituie un decor natural și sentimental”, relevând „dimensiunea pitorescului în alb și negru”, li s-a alăturat prezentarea și lansarea „Dicționarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova”, volum prin care Valentin Ciucă încununează seria monumentalelor albume anterioare dedicate artiștilor Iașului, Bucovinei și întregii Moldove.
