Cercetătorii americani au observat o evoluție recentă a codului genetic uman, aceasta sugerând că dieta și schimbările din mediul înconjurător au un efect pregnant asupra felului în care suntem făcuți.
După cum informează cotidianul britanic The Guardian, în urma efectuării unei scanări detaliate a codului întregului genom uman, specialiștii au descoperit peste 700 de modificări ale genelor care, după opinia lor, au apărut în ultimii 5.000 – 10.000 de ani – o perioadă în care populația umană a migrat din regiunile ecuatoriale spre nord și a dezvoltat agricultura ca mijloc de procurare a hranei.
Pe măsură ce rasa umană a cucerit noi teritorii, schimbările de climă și alimentație au făcut ca genele cel mai bine adaptate la nou să supraviețuiască, în timp ce variațiile mai puțin utile au dispărut.
Printre cele mai importante modificări se numără schimbarea culorii pielii, europenii prezentând un grup de cinci gene care au legătură cu pigmentul mai deschis al pielii. Cu cât oamenii au migrat spre nord, unde intensitatea soarelui este mai mică, culoarea mai deschisă a permis pielii lor să producă o cantitate mai mare de vitamina D.
Gena care reține sarea
Migrarea spre nord a avut și alte implicații pentru sănătatea noastră. În timp ce testele efectuate pe codul genetic al africanilor a demonstrat că există o genă ce face ca organismele lor să rețină sarea, care altfel s-ar pierde prin procesul de transpirație, europenii și asiaticii au o versiune diferită a acesteia, care îi face să elimine mai multă sare. Această caracteristică reprezintă, cel mai probabil, un scut de protecție împotriva hipertensiunii induse de o cantitate prea mare de sare în organism.
Noul studiu a certificat, totodată, apariția unei gene, care, în prezent se găsește la 90 la sută dintre europeni. Aceasta le permite europenilor să digere laptele și la maturitate – o consecință a obiceiului de a crește animale. Potrivit cercetătorilor, gena respectivă se va găsi, probabil, în ADN-ul tuturor oamenilor, în următorii 1.000 de ani.
Pentru acest studiu, profesorul Jonathan Pritchard, de la Universitatea din Chicago, a examinat probe recoltate de la 209 persoane care nu au nici un grad de rudenie între ele, din Asia de Est, Europa și Nigeria.
„Au existat multe schimbări în ultimii 1.000 de ani – dezvoltarea agriculturii, modificările din dietă, noile obiceiuri, condițiile climatice. Noi vrem să folosim aceste date pentru a descoperi semnele recente ale adaptării ADN-ului uman”, a declarat profesorul Pritchard.
(Click News)
