Dieffenbachia, apreciată pentru frunzele ornamentale

Genul cuprinde aproximativ 30 de arbuști de mici dimensiuni sau plante erbacee perene. Dieffenbachia crește în natură în America Central-meridională și în Asia.
Planta poate avea dimensiuni variate, în funcție de specie. Acestea pot varia între 35 și 150 de centimetri înălțime.
Planta este extrem de apreciată pentru frunzele sale cu un puternic efect ornamental. Are frunze mari, oval-alungite, cu numeroase striuri sau pete albe ori galbene.
În comerț sunt disponibile varietăți pitice cu frunzele de dimensiuni mici. Plantele cultivate în condiții nefavorabile tind să producă tulpini foarte alungite și puține frunze în partea inferioară.
Dieffenbachia este o plantă destul de ușor de cultivat. Exemplarele crescute în apartament în general nu produc flori. Un lucru de care trebuie să țineți cont când cumpărați o astfel de plantă este acela că frunzele sunt toxice, așa că este indicat ca ghivecele să nu fie lăsate în apropierea copiilor.
Îngrijire.
Aceste plante sunt în general cultivate în apartament deoarece pot fi amplasate și în locuri care nu beneficiază de prea multă lumină. Preferă lumina difuză și locurile semiumbroase. Pe de altă parte, Dieffenbachia nu trebuie expusă în frig, fiind recomandate temperaturile mai mari de zece grade Celsius. Poate suporta și temperaturi mai mici, dar nu inferioare valorii de cinci grade Celsius.
În zonele cu ierni blânde, Dieffenbachia poate fi crescută și în grădină, la adăpost de razele directe ale soarelui, de vânt sau de frig.
Planta trebuie udată cu regularitate pe tot parcursul anului, lăsând solul să se usuce complet între udări. Poate suporta perioade scurte de secetă. În lipsa apei, frunzele își pot pierde din vigoare, însă își revin rapid după ce li se pune apă din abundență. În timpul lunilor de iarnă, planta se udă mai rar. Din martie și până în octombrie, în apă se poate amesteca îngrășământ pentru plante verzi o dată la 15 – 20 de zile. Dieffenbachia preferă un substrat fibros, bogat în substanțe nutritive, foarte poros, ușor penetrabil de rădăcinile groase și de apa utilizată la udare. Substratul folosit la plantare trebuie să conțină pământ de frunze, turbă și mușchi sau cărbune vegetal, care îi asigură porozitatea. În fiecare primăvară se recomandă transplantarea totală a plantelor tinere, și doar parțială a celor mature – adică înlocuirea stratului de la suprafața ghiveciului cu un amestec proaspăt de pământ.
Înmulțire, paraziți și boli.
Înmulțirea plantei se realizează prin butași din vârfurile cu frunze și din fragmente de tulpină. Butașii pot fi puși direct în ghivece, pe un substrat de turbă amestecată cu nisip. După aproximativ trei-patru săptămâni, aceștia vor face rădăcini. Ei au nevoie de multă căldură, aproximativ 25-28 de grade Celsius, dar și de umiditate ridicată.
Dăunătorii care atacă această specie sunt păduchii de frunze și păianjenul roșu. Aceștia pot fi combătuți prin tratamente cu produse fitosanitare adecvate, iar prevenirea apariției lor se realizează prin asigurarea umidității necesare plantei.