Dicționar religios – ce este Proscomidia?

Pâinea dospită cu aluat simbolizează sufletul desăvârșit și întruparea desăvârșită a Domnului Iisus. Pâinea cu aluat amintește de aluatul nestricăciunii cu care Mântuitorul a asemănat împărăția cerurilor (Luca 13, 20-21) și care este Hristos Însuși. Pâinea folosită la Proscomidie se numește prescură. Din ea preotul scoate miridele, folosindu-se de obiectele de cult care stau la proscomidiar: copia, buretele cu care se adună firimiturile prescurilor tăiate și care se pun pe sf. disc; se ia apoi steluța (obiect ritual, simbolizând steaua de la Betleem, dar și pecetea mormântului izvorâtor de viață), numită și asterisc sau avezdă, se tămâiază cu fum din cădelniță și se așază pe sf. disc, rostindu-se cuvintele: „Și venind steaua a stat deasupra unde era Pruncul”; preotul ia apoi acoperământul discului (pocrovăț) și acoperă sf. disc, tămâindu-l, așa cum a făcut și cu potirul, iar peste ele pune un acoperământ mai mare, numit aer. Astfel așezate pe masa de la proscomidiar, cinstitele daruri sunt din nou tămâiate, binecuvântate și slujba Proscomidiei se încheie cu rugăciunea: „Slavă, Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru…”, rugăciune numită apolis sau otpust. Acoperirea darurilor și rămânerea lor tainică la proscomidiar până la Vohodul mare însemnează vremea necunoscută a vieții lui Iisus, petrecută de El la Nazaret și Capernaum, înainte de Botezul Său și de începerea lucrării Sale în lume (comentează Sf. Gherman și Nicolae Cabasila). Fumul tămâiei (cădirea) de la sfârșitul Proscomidiei simbolizează aromatele cu care a fost îmbălsămat trupul Domnului (cf. Sf. Gherman), dar și darurile magilor la Naștere, mirida pentru Sf. Fecioară (numită și Bogorodița, Bogorodicina sau Panaghia) așezată pe sf. disc închipuie pe Maica Domnului îndurerată, la picioarele Crucii Fiului său răstignit. (pr. asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI, sursa: www.ziarulumina.ro)