TAINA [gr. mysterion, lat. mysterium sacramentum = taina, simbol sacru]: Noțiunea de Taină are în teologie o dublă semnificație, având în ambele cazuri proveniența spirituală, divină: una este aceea care se acoperă cu termenul de “mister”, de lucru ascuns și necunoscut sau chiar de necunoscut și o alta, care e redată mai exact de termenul “sacrament”.
TEOLOGIE ORTODOXĂ – mai mult decât știința de comunicare și mijloc de interpretare, teologia a fost pentru spiritul ortodox mod de cunoaștere a lui Dumnezeu și forma de exprimare a experienței unei Biserici locale. Istoria teologiei ortodoxe este inegală, dar ea arată că niciodată Bisericile locale n-au fost lipsite de teologi sau de școli teologice.
TREIME – TRINITATE [gr. Trias, lat. Trinitas = Treime]: doctrina de baza și specifică a revelației Noului Testament și deci și a creștinismului, după care dumnezeirea sau esența lui Dumnezeu subzistă ca treime de persoane sau ipostasuri. Dogma despre Treimea dumnezeirii sau a unității întreit ipostatice este o dogmă cardinală, deoarece are implicații asupra întregii învățături creștine.
TIPIC – cuprinde rânduiala săvârșirii slujbelor dumnezeiești din întreg anul bisericesc, precum și diferite sfaturi în legătură cu săvârșirea lor.
TRIOD – cuprinde rânduiala slujbelor din timpul Postului Mare. Cele mai multe canoane au trei cântări, de unde și numele.
TROPARE – cea mai veche, mai mică și mai simplă unitate a poeziei imnografice în cultul ortodox, strofa care înfățișează pe scurt și cântă viața unui sfânt sau descrie sensul și importanța unui eveniment din viața Mântuitorului sau din istoria sfânta a mântuirii neamului omenesc.
