Ministerul Culturii pregătește un proiect de Hotărâre de Guvern pentru înființarea Casei Memoriale și a Muzeului Național „Henri Coandă” în Capitală, în parterul imobilului din Bd. Lascăr Catargiu, instituția urmând să fie deschisă „foarte repede”, a anunțat, luni, ministrul Culturii Mircea Diaconu.
Mircea Diaconu s-a întâlnit luni cu reprezentanții mai multor instituții pentru a demara proiectul de înființare a Casei Memoriale și a Muzeului Național „Henri Coandă” în Capitală, în casa care a aparținut familiei Coandă din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29.
În urma discuțiilor, Mircea Diaconu a declarat, într-o conferință de presă, că Ministerul Culturii s-a implicat foarte repede în această inițiativă, precizând că a descoperit că „industria imobiliară are metode fenomenale”, care s-au răsfrânt chiar și asupra casei care a aparținut familiei Coandă. „E greu de imaginat cum casa Coandă începe să se vândă pe bucăți”, a spus Mircea Diaconu.
În prezent, parterul casei familiei Coandă din Bd. Lascăr Catargiu nr. 29 se află în proprietatea privată a statului și în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului au fost cesionate de Academia Română către o persoană privată, Marina-Vivien Slivinschi.
În acest sens, Mircea Diaconu a spus că Ministerul Culturii a deschis deja o acțiune în justiție pentru anularea actului de vânzare-cumpărare pentru etaj. Acțiunea a fost deschisă săptămâna trecută, la Judecătoria sectorului 1, de Ministerul Culturii, prin Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Pe de altă parte, Mircea Diaconu a spus că Ministerul Culturii a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care parterul casei familiei Coandă va fi trecut din proprietatea privată a statului și din administrarea RA-APPS în proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Culturii, cu destinația de Casă Memorială și Muzeu „Henri Coandă” în Capitală.
Acest demers vizează înființarea la parterul casei familiei Coandă a Casei Memoriale și a Muzeului Național „Henri Coandă”, în care Ministerul Culturii intenționează să aducă și patrimoniul Coandă donat Academiei Române și depozitat la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, precum și pe cel donat statului român și aflat la Muzeul Aviației, o instituție aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale.
Potrivit lui Diaconu, Ministerul Culturii a primit deja acceptul Academiei Române ca patrimoniul Coandă să treacă de la Muzeul Tehnic în noua Casă Memorială și la noul Muzeu Național „Henri Coandă”, însă reprezentanții Ministerului Apărării Naționale nu și-au dat, până în prezent, acordul pentru transferul patrimoniului.
„Problema este una singură, ce avem bun trebuie să ajungă cât mai repede la cetățean, pentru a-l educa”, a spus Mircea Diaconu, precizând că, în prezent, valorile românești sunt „amestecate”, iar „colectivizarea” valorilor românești a fost „absolut neproductivă și monstruoasă”. „Nu mai e nimic la locul lui. Trebuie instituită valoarea la locul său, să instituim cultul Brâncuși, cultul Coandă”, a spus Diaconu. El a precizat că are în plan realizarea „unui sistem de recuperare și de redare” către public a acestor valori, printre care se numără și casele memoriale.
Pe de altă parte, Sorin Dinea, președintele Asociației Henri Coandă, a declarat în aceeași conferință de presă că problema în cazul casei Coandă apare din faptul că imobilul a fost împărțit încă de la început între cele două moștenitoare ale familiei Coandă. „Cele două surori au donat o parte statului român, prin Academia Română, iar cealaltă direct statului român, astfel încât acum avem două situații juridice (…) Una dintre surorile lui Coandă a donat această casă pentru a se face un muzeu, pentru a arăta aspecte din viața tatălui, generalul Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918, și a fratelui său Henri Coandă”, a spus Sorin Dinea.
El a spus că situația juridică cea mai complicată este cea în cazul etajului casei Coandă, ale cărui drepturi litigoase au fost cesionate de Academia Română către o persoană fizică.
Astfel, Marina-Vivien Slivinschi a cumpărat de la Academia Română drepturile litigioase pentru etajul casei Coandă pentru o sumă de 350.000 de euro, potrivit unor documente puse la dispoziția presei de către Asociția Henri Coandă. „O casă, proprietate de stat aflată în administrarea Academiei Române aproape opt ani de zile a ajuns pe mâna unei persoane fizice printr-o inginerie pe care o arătăm publicului și asupra căreia se acționează acum pentru a se aduce lucrurile la locul lor (…) În ceea ce privește etajul, acest act de vânzare către o persoană fizică trebuie anulat, pe motiv că nu s-a exercitat dreptul de preemțiune al statului când s-a vândut această proprietate, ea fiind de patrimoniu”, a spus Sorin Dinea. El a precizat că în Lista monumentelor istorice, casa Coandă este clasată ca monument de categorie B (monument de importanță locală, n.r.).
De cealaltă parte, Ion Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, a declarat la aceeași conferință de presă că Academia Română a cesionat drepturile litigioase pentru că instituția a fost devalizată de casa Coandă prin trei acte succesive. „O dată în 1979, de către statul comunist și transformată în sediu de ambasadă, a doua oară în 2001, când noi am revendicat către RA-APPS (…) și ne-au respins și a treia oară prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din decembrie 2005, prin decizie definitivă și irevocabilă. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinară de atac pentru a recupera casa Coandă”, a spus Otiman.
El a subliniat că Academia Română și-a onorat întocmai solicitarea donatorului, în sensul de a constitui Muzeul Coandă. „Între ’70 și ’77 a funcționat Muzeul Coandă în casa Coandă. Statul român comunist a fost acela care a distrus Muzeul Coandă și a luat casa Coandă. Statul român postcomunist sau neocomunist a luat a doua oară dreptul de recuperare. Atunci noi am vândut niște drepturi litigoase și nu imobilul, în dorința de a recupera totuși o valoare pe care statul român comunist și neocomunist ne-au luat-o”, a explicat Otiman.
Pe de altă parte, potrivit lui Sorin Dinea, Asociația Henri Coandă se implică în înființarea Casei Memoriale și a Muzeului „Henri Coandă” pentru că România poate face din Henri Coandă un „brand de țară”. „Noi am pus problema înființării Muzeului Coandă din 1994, când am început să strângem semnături pentru așa ceva. Ulterior, dându-ne seama ce s-a întâmplat de fapt, am decis să facem înștiințări către instituțiile statului pentru a lua ele măsuri, pentru că noi nu putem. Am făcut demersuri în vederea înființării acestui muzeu sub umbrela unei instituții a statului”, a spus Sorin Dinea.
El a precizat că operațiunea aceasta este o operațiune de revenire a lucrurilor la normal. „Noi nu am cerut să înființăm un muzeu Coandă pe Lună, ci în casa lui, care a fost donată pentru acest lucru, să se strângă acest patrimoniu care există în țară necercetat, nestudiat și neclasat, nearhivat”, a spus Dinea, precizând că este de profesie inginer de aviație și a studiat viața și activitatea lui Henri Coandă de peste 15 ani.
Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost membru titular al Academiei Române din 1970.
