Diabetul zaharat de tip II – o opțiune? (II)

Există o diferență serioasă între a avea o predispoziție genetică și între a fi obligat să fac boala. Diabetul de tip 2 are o încărcătură genetică importantă, însă mă întreb cât din această moștenire sunt gene și cât sunt obiceiuri de viață, incluzându-le pe cele alimentare. Unitatea de bază a organismelor vii este celula. Suntem alcătuiți din mii de miliarde de celule și fiecare dintre acestea are o barieră cu exteriorul, care este membrana celulară. Ea este alcătuită predominant din grăsimi, de unde unul dintre rolurile de importanță excepțională a acestora în organism.
Pentru o înțelegere simplă nu voi alege decât patru dintre ele și astfel avem ocazia să ne minunăm din nou de legătura dintre stilul de viață și geneza bolilor, dar avem ocazia de asemenea să descoperim și un drum adevărat, natural prin care ne putem întoarce la starea de sănătate reală, nu numai să întreținem o stare cronică a unei afecțiuni ce se agravează de la an la an și la care se pot adăuga boli paralele determinate de efectele adverse ale medicamentelor luate la nesfârșit.
Cunoștințele potrivite vă fac principalul dumneavoastră medic. Sunteți pregătiți să schimbați obiceiuri aducătoare de boală în obiceiuri aducătoare de sănătate? V-am promis să vă povestesc despre grăsimi.
Cele patru pe care le-am ales sunt uleiurile vegetale hidrogenate, grăsimile animale, acizii grași omega3 și acizii grași omega6. Primele sunt reprezentate de margarină, precum și alte grăsimi folosite în industria alimentară, de dulciuri și patiserie. Sunt incompatibile organismului uman.
În continuare avem grăsimile animale, cu o diferență importantă între carnea de vânat folosită sute de mii de ani și carnea animalului de crescătorie, stimulat să crească în timp record, folosită intensiv de maxim o sută de ani. Grăsimea acestuia devine din ce în ce mai puțin compatibilă biologic cu noi, în orice caz, procentual ea trebuie să fie strict minoritară în interiorul nostru.
Mergând mai departe, în alimentația curentă acizii grași omega6 depășesc în proporție de douăzeci-treizeci la unu acizii grași omega3, când raportul lor ar trebui să fie de 1 la 1 sau, după alți cercetători, de 4 la 1. Acizii grași omega6 provin din uleiurile alimentare obișnuite, fără a considera uleiul de măsline.
Aceștia nu sunt răi în sine, raportul nepotrivit îi face nocivi. Acizii grași omega3 cu lanț lung, specifici nouă, se găsesc în pește. Cu lanț scurt îi găsim în diverse vegetale, dar organismul uman poate avea o capacitate limitată de a-I transforma în acizi grași cu lanț lung, specific nouă.
Fie și din această scurtă trecere în revistă și amintindu-ne cam ce consumăm zilnic, ne dăm seama din ce suntem alcătuiți. Nu este celulă, sistem sau organ care să nu sufere din cauza acestei realități.
În ceea ce privește diabetul, este necesar ca o celulă specializată să sintetizeze insulina. Ea este produsă și eliberată în funcție de mesaje ajunse pe membrana celulară. Nu voi putea regla corect cantitatea de insulina produsă, deoarece mesajele ajung pe o membrana îmbâcsită cu grăsimi nocive. Când săracul hormon trece totuși în circulația generală, el va trebui, de asemenea, receptat tot de o celulă. Este ca și cum am trimis scrisoarea, dar cutia poștală e stricată.
Ați făcut astfel cunoștință cu rezistența la insulină, din cauza căreia nici amărâta de producție hormonala pe care o mai am nu este bine folosită.
Schimbați această realitate tristă prin modificarea alimentației și prin administrare de acizi grași omega3 din suplimenți nutritivi de calitate.
DR. NICOLAE MIHU- medic specialist
Atestat Homeopatie
Master Psihoterapie și Intervenție Psihosocială
clinicasfantulmatei@yahoo.com