DGA vrea „teste de integritate” cu urmări penale pentru cei care nu le trec, inclusiv primari

Testele de integritate, abateri intenționate ale unor anchetatori sub acoperire pentru a-și prinde colegii care cer mită pentru a-i ierta, ar putea avea consecințe penale pentru cei care nu le trec, propune Direcția Generală Anticorupție din MAI, care dorește extinderea jurisdicției și la primari.
Șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA), chestorul Jănică Arion-Țigănașu, a relatat, la o dezbatere organizată de două ONG-uri, despre intențiile instituției pe care o conduce, propuse printr-un proiect de strategie pe termen mediu ce ar urma să fie aliniată la viitoarea strategie națională anticorupție. Astfel, șeful DGA a precizat că „testele de integritate” au trecut, de câțiva ani, din atribuțiile serviciului secret al MAI, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, în cele ale DGA.
„Testele de integritate și testele de fidelitate au fost reglementate, până de curând, printr-un act normativ clasificat. Ele erau atribuții ale DGIPI. Primele au fost preluate de DGA și sunt reglementate prin actul normativ în baza căruia funcționăm”, a spus Arion-Țigănașu.
El a explicat că testele de integritate sunt situațiile provocate cu bună știință de investigatori sub acoperire, pentru a-i verifica pe angajații MAI dacă cer sau nu cer mită pentru a trece cu vederea încălcările de lege sesizate. Testele de fidelitate sunt situațiile în care aceiași investigatori sub acoperire verifică dacă angajații MAI „sunt dispuși la așa-numita situație de non-combat”.
„Este vorba de acele situații în care un polițist sau un alt angajat al MAI tergiversează intenționat un dosar penal, refuzând, practic, să aplice legea”, a explicat șeful DGA.
Suspiciuni sau reclamații
Testele de integritate, la rândul lor, sunt făcute angajaților asupra cărora există deja suspiciuni sau reclamații că ar primi mită. În aceste condiții, un investigator sub acoperire, dotat cu tehnică de înregistrare audio și, eventual, chiar video, primește misiunea de a încălca o regulă pentru a ajunge, astfel, în fața angajatului MAI în postura de persoană care a comis sau vrea să comită ceva ilegal.
„În această situație, trebuie să precizăm că investigatorul sub acoperire nu are voie să îl provoace pe cel supus testului să ia mită. Nu are voie să ofere, ci așteaptă să vadă dacă cel testat cere mită sau aplică sancțiunea pentru respectiva încălcare a legii pe care a constatat-o”, a explicat șeful DGA.
Potrivit acestuia, în situația în care cel testat cere mită, investigatorul sub acoperire este pregătit cu bani, pe care îi și dă, după care întocmește un raport.
Arion-Țigănașu a spus apoi că, mai departe, DGA sesizează un procuror, care, în funcție de particularitățiile cazului, dispune sau nu cercetarea penală a acestuia.
Reprezentanții ONG-urilor care au participat la dezbatere au atenționat asupra pericolului „provocării” celui supus testului, situație în care, conform legii, acesta nu ar putea fi tras la răspundere penală pentru luare de mită. Atât Arion-Țigănașu cât și adjunctul său, Genu Radu, au precizat că „aspectul privind finalitatea testului de integritate este încă în discuție”, tocmai de aceea DGA așteaptă sugestii pe această temă.
Reprezentanții DGA au continuat arătând că, în plan administrativ, cel care a picat testul de integritate „va fi sancționat, conform prevederilor legale”.
„Discuția este dacă el poate fi tras la răspundere penală în baza unei proceduri eminamente administrative”, a spus adjunctul DGA, Genu Radu.
Conform strategiei de combatere a corupției în MAI, document adoptat deja, testele de integritate sunt identificate drept unul dintre „mijloacele administrative de prevenire a corupției”.
„În acest an nu au mai fost făcute teste de integritate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, la finalul dezbaterii, Genu Radu. El a precizat că, potrivit unei statistici, din o sută de astfel de teste făcute anul trecut, 38 nu au fost trecute. În două situații s-a ajuns la condamnarea penală a celor vizați, pornind de la testele de integritate picate. Cazurile au fost instrumentate de fiecare dată la propunerea și sub îndrumarea procurorilor”, a mai spus Genu Radu.
Strategia MAI a fost adoptată prin ordin de ministru în 30 martie 2011. Ea este însă doar un cadru legislativ, elementele punctuale privind testele de integritate sau extinderea atribuțiilor DGA la administrația locală urmând să fie reglementate prin acte normative distincte.