Dezinformare asupra adopțiilor din România

– Colegii baroanei din Parlamentul European au semnat o declarație prin care cer României să ridice interdicția asupra adopțiilor internaționale
Baroana Emma Nicholson susține că europarlamentarii, care au cerut României să ridice interdicția asupra adopțiilor internaționale, au fost dezinformați, iar aspectele prezentate în declarația unor membri ai Parlamentului European (PE) sunt neadevărate.
Nicholson afirmă că, până la introducerea moratoriului, în România se dezvoltase o piață de plasare ilegală a copiilor, persoanele implicate rulând cel puțin 90 de milioane de dolari anual.
Colegii baroanei din Parlamentul European au semnat o declarație prin care cer României să ridice interdicția asupra adopțiilor internaționale. În declarație, oficialii PE susțin că moratoriul instaurat în România, în 2001, a întrerupt brusc luarea în considerare a câtorva mii de solicitări pentru adopție.
„Din nefericire, colegii mei au fost dezinformați, iar cele prezentate în declarație sunt pur și simplu lucruri neadevărate”, a comunicat, vineri, Emma Nicholson.
Ea a precizat că Guvernul României a înștiințat-o că toate solicitările privind adopțiile internaționale, luate în considerare de către autoritățile române înainte de moratoriu, au fost aprobate ulterior. „În consecință, peste 1.000 de copii au fost adoptați internațional din România în timpul moratoriului”, precizează europarlamentarul.
Nicholson a explicat că după intrarea în vigoare a moratoriului, mai multe agenții internaționale care desfășurau activități în domeniul adopțiilor au solicitat celor interesați să devină părinți adoptivi să înainteze mai multe cereri de adopție, în speranța că interdicția va fi ridicată.
„Aceste solicitări «post-moratoriu» pentru adopție, peste 1.000, nu au fost niciodată acceptate de către autoritățile române, deci nu aveau cum sa fie aprobate. Majoritatea covârșitoare a copiilor aflați în discuție au fost plasați ulterior în familii substitutive și majoritatea lor nici măcar nu sunt eligibili pentru a fi adoptați”, a comunicat Emma Nicholson.
Declarațiile baroanei sunt susținute și de autoritățile române. Theodora Bertzi, șeful Oficiului Român pentru Adopții (ORA), consideră că declarația semnată de europarlamentari a fost formulată înainte ca autoritățile de la București să finalizeze raportul privind situația celor peste 1.000 de copii și înainte să transmită rezultatele Comisiei Europene.
„Această declarație dezinformează pentru că susțin că legislația s-a aplicat retroactiv, precum și că Guvernul nu s-a implicat în soluționarea acestei probleme. Lucruri care nu sunt reale. Guvernul a cerut analizarea acelor cazuri, iar ORA a stabilit că acei copii nu mai erau adoptabili”, a declarat, vineri, Theodora Bertzi.
Ea a amintit că unii erau deja adoptați național, alții erau în curs de adopție sau au fost reintegrați în familia biologică, iar alții au fost declarați neadoptabili și sunt în grija asistenților maternali. Astfel, fiecare familie care a dorit să adopte a primit un răspuns complet privitor la situația copilului.
Mai mult, șefa ORA a precizat că a fost de mai multe ori la Bruxelles și la Strasbourg și a discutat cu europarlamentarii semnatari ai declarației. „Am avut mai multe deplasări atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg și am vorbit cu acei europarlamentari și cu mulți alții. Am răspuns la întrebări punctuale de fiecare dată când am fost întrebată. Am dat răspunsuri pentru fiecare caz în parte, pentru familii din Italia, Israel și Spania”, a spus Bertzi.
De asemenea, în declarația Parlamentului European este precizat că acei copii au stabilit contacte cu viitoarele lor familii. „Deși era un lucru comun în anii ’90, această practică încalcă convențiile internaționale asupra drepturilor copilului care prevăd că adopțiile trebuie realizate prin intermediul serviciilor sociale, iar contactele cu cei ce doresc să devină părinți adoptivi sunt interzise înainte ca o adopție să fie încuviințată”, a mai precizat baroana.
Nicholson susține că Guvernul României a interzis această practică, deoarece exista, în anii ’90, o piață liberă nereglementată de copii, iar efectele corupției provocate de această industrie au fost devastatoare.
„Toate soluțiile de plasare locală pentru copiii aflați în dificultate au fost evitate, în favoarea adopțiilor internaționale. Guvernul României a investigat această industrie și a estimat-o la cel puțin 90 de milioane de dolari pe an”, explică Nicholson.
Prin urmare, baroana Nicholson consideră că prin oprirea adopțiilor internaționale România a pus o piatră de temelie a reformei sale legislative în domeniul drepturilor copilului, iar legislația în vigoare este „impresionantă”.
Referitor la acest subiect, Theodora Bertzi a amintit că Parlamentul European, inițial, a susținut noua legislație privind adopțiile internaționale. „Parlamentul European a dat o rezoluție în decembrie 2004 în care felicita România pentru faptul că a introdus standarde și o nouă lege, care restricționează adopțiile internaționale”, a precizat Bertzi.
În opinia sa, parlamentarii europeni s-au implicat emoțional în această problemă, ea amintind că unul dintre semnatari, europarlamentarul Claire Gibault, chiar a înfiat doi copii din altă țară. „E adevărat că un astfel de subiect implică multă emoție, dar trebuie să se înțeleagă că avem o legislație nouă, elaborată cu experți de renume internațional, compatibilă cu legislația europeană”, a declarat șeful ORA.
În plus, Bertzi a precizat că, în 4 iulie – în cadrul unei conferințe comune a președintelui CE, Jose Manuel Barroso și a vice-președintelui CE, Franco Frattini privind adoptarea strategiei UE asupra drepturilor copiilor – Barroso a făcut referire la situația din România, precizând a existat un progres real pe aceasta problemă și că autoritățile române au tratat-o așa cum a solicitat PE.
„Le sugerez celor 387 de membri ai Parlamentului care au semnat declarația să efectueze o vizită în România, să vadă cu ochii lor progresul impresionant realizat în reforma protecției copilului”, a declarat baroana Emma Nicholson.
– Parlamentul European a cerut României să reia „fără întârziere” adopțiile internaționale
Parlamentul European a cerut României să reia „fără întârziere” adopțiile internaționale, criticând Bucureștiul pentru că nu a dat curs cererii anterioare a Legislativului european de a reglementa situația cererilor de adopție făcute în perioada moratoriului din 2001, potrivit unui comunicat oficial.
Legislativul european „cere autorităților române să țină cont de opinia sa și să reia fără întârziere evaluarea cazurilor în așteptare, ținând cont de ceea ce este în interesul copiilor”. PE solicită de asemenea Bucureștiului „să autorizeze adopțiile internaționale, acolo unde e cazul”, afirmă textul.
Cerea eurodeputaților a fost făcută în baza faptului că „respectarea drepturilor fundamentale este unul dintre criteriile de aderare la Uniunea Europeană”, iar „Convenția de la Haga privind adopțiile internaționale, care a fost ratificată de România, stipulează adoptarea unor garanții pentru combaterea traficului cu copii și pentru promovarea celor mai bune interese ale copilului”.
Documentul mai subliniază că „în paragraful 23 al rezoluției privind pregătirea României pentru a adera la Uniunea Europeană, adoptată la 15 decembrie 2005, Parlamentul a cerut Guvernului român să «rezolve cererile pentru adopții internaționale făcute în timpul moratoriului din iunie 2001»”.