Groapă lângă groapă sau, mai bine zis, baltă lângă baltă, așa arată acum strada care poartă numele ilustrului dramaturg I.L. Caragiale, după ce meseriașii de la Pfeiffer și-au făcut de lucru pe acolo, pentru a monta o conductă de canalizare. Lucrarea a avut loc în toamna anului trecut, iar de atunci, locuitorii străzii trebuie să aibă grijă ca nu cumva să cadă în vreuna din gropile rămase în urma „readucerii la starea inițială” a drumului, pentru că, la cât sunt de mari, există riscul să nu poată ieși singuri de acolo.
„Au mutat pietrișul dintr-o parte în alta, asta au făcut. Le-am zis doar, lăsați-l aici că sunt găuri. În loc să refacă strada, ne-au lăsat cu gropile. Atâta ne-am rugat să nu plouă, că ne va fi tare greu, dar de acum, dacă au venit ploile, Dumnezeu cu mila”, spune Viorica Cușman, a cărei casă este pe strada din cartierul Ițcani. Ca lucrurile să fie și mai frumoase, de multă vreme nu mai au nici iluminat stradal, stâlpii de pe margine fiind doar de decor.
De cum intri pe strada I.L. Caragiale, nu poți să nu te minunezi de câte gropi pot fi acolo, îngrămădite, cu mici porțiuni de asfalt între ele.
„De 50 de ani locuiesc în acest cartier, dar în starea în care se află acum această stradă nu a mai fost niciodată. Strada era practicabilă, chiar de nu a mai avut nimeni grija ei de multă vreme. Dar au venit cei de la Pfeiffer și au făcut canalizarea astă toamnă. Au umplut cu pământ canalul săpat pentru introducerea conductei, iar rezultatul este vizibil – pe aici circulăm noi. Mă gândesc că nici în Epoca de Piatră nu era așa ceva”, consideră Ștefan Covțun, care stă tocmai în capătul străzii.
Pentru că nu mai suporta starea drumului pe care îl străbate zilnic, rupându-și mașina, s-a apucat să îl refacă singur, ajutat de un vecin. Dar amintindu-și ce au pățit sătenii de la Marginea, care au refăcut singuri podul distrus de ape, s-a răzgândit.
„Împreună cu vecinul meu, am vrut să reparăm drumul singuri, dar ne este frică să nu pățim precum cei de la Marginea, să ne trezim cu vreun dosar penal. Nu avem pretenții la asfalt, că și așa suntem considerați cetățeni de lumea a III-a, cei din Ițcani, dar măcar să umple gropile cu pietriș”, mai spune Ștefan Covțun.
Când s-au adresat constructorului, să vină totuși să le astupe gropile rezultate după ce muncitorii au aruncat „la mișto” câteva lopeți de pietriș peste șanțul săpat, li s-a spus că strada este deja recepționată de primărie și că nu mai are nici o obligație acolo.
