La Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” a avut loc ieri, 7 octombrie, o acțiune de comemorare a victimelor Holocaustului (pe 9 octombrie este Ziua națională de comemorare a Holocaustului în România) sub genericul „Supraviețuitorii – față cu Holocaustul”. Acțiunea fost organizată și moderată de scriitoarea Angela Furtună, care a numit Holocaustul românesc – „o rușine pe care trebuie să o ducem mai departe”, „o pecete peste secolul trecut”. O parte din familie, gazată la Auschwitz Invitatul special al acestei acțiuni a fost Joger Kormen, un supraviețuitor evreu deportat la vârsta de șase ani, în octombrie 1941, în lagărele din Transnistria, unde a stat trei ani și jumătate.
Joger Kormen a plecat în Transnistria din Câmpulung Moldovenesc.
Își amintește, nu fără emoție și lacrimi în ochi, de copilăria crudă care și-a pus amprenta pe tot restul vieții. „Norocul”, dacă putem să-i spunem așa, a fost acela că el a fost trimis, împreună cu mama sa, în lagărele din Transnistria.
O parte a familiei sale a ajuns în lagărul din Auschwitz. Bunicii și sora au fost trimiși direct în camera de gazare. Tatăl său a muncit în lagăr până s-a îmbolnăvit și a ajuns tot la gazare. „Cei care ajungeau la infirmerie nu se mai întorceau niciodată”, a povestit Kormen.
A plătit scump pentru că s-a născut evreu În Transnistria, Joger Kormen a avut de două ori tifos, boală din care puțini oameni scăpau, a răbdat de foame și frig în iernile cumplite din Rusia, dar a supraviețuit. A iertat, nu caută vinovați, dar nu uită nimic. Nu are cum, pentru că a trăit acele vremuri cumplite, a plătit scump pentru că s-a născut evreu.
Kormen nu are resentimente față de poporul german și chiar a spus că cei care au declanșat acel masacru au avut niște „minți diabolice, schizofrenice”. Reintegrarea în societate, după ce s-a întors din lagăr, nu a fost ușoară. Avea adânc înrădăcinat faptul că nu are voie să riposteze, orice i s-ar întâmpla, nici măcar când lua bătaie de la copiii cu care se juca. Cu trecerea anilor, lucrurile au intrat pe un făgaș firesc și nu s-a mai confruntat cu atitudini antisemite.
„Indiferent de credință, obicei, avem același Dumnezeu” Scriitoarea Angela Furtună, profesorul Sorin Golda, președintele Comunității Evreilor din Suceava, și jurnalista Dana Humoreanu au prezentat ieri o situație reală a comunității evreiești din Suceava, înainte de 9 octombrie 1941, când a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. S-a ținut un moment de reculegere în amintirea victimelor Holocaustului.
Dacă profesorul Golda a subliniat că marcarea Holocaustului nu este un prilej de culpabilizare a unui popor, „indiferent de credință, obicei, avem același Dumnezeu”, și chiar a dat exemple de oameni care și-au riscat viața pentru a apăra umanitatea, Dana Humoreanu a arătat care au fost efectele plecării evreilor asupra economiei orașului Suceava.
Au fost amintite câteva nume de oameni de cultură evrei, care au contribuit și contribuie la cultura României: academicianul Alexandru Graur, Paul Celan sau scriitorul Norman Manea, care spune mereu că „patria mea este limba română”.
