Despre modernitatea și europenitatea lui Mihail Sebastian (V)

La Mihail Sebastian există în egală măsură ca la Anna Frank deși mult mai amplu și divers (în fond, el e deja adult, în timp ce Anna era doar un copil!) descrierea felului în care atmosfera discriminatoare, antisemită, se insinuează în societate, se întemeiază, se organizează politic și social, se dezvoltă, duce la ură și intoleranță, la justificarea crimei, la arderea de tot, la shoah. În 1945, la interval de două luni, deportată la Auschwitz, Anna Frank moare în chinuri de un tifos izbucnit din cauza mizeriei, apoi și Mihail Sebastian moare într-un tragic accident rutier.
O poveste
Jurnalul lui Sebastian are o poveste, ca și Jurnalul Annei Frank. După sfârșitul războiului, tatăl Annei, Otto Frank, singurul supraviețuitor din familie, s-a întors la Amsterdam unde primește de la prietenele Ellie și Miep jurnalul ținut de Anna pe vremea cât stătuse ascunsă. Cele două găsiseră filele jurnalului aruncate pe jos după percheziția naziștilor din ziua arestării Annei. Jurnalul a circulat întâi printre prietenii de familie, apoi în 1947 a fost publicat prima oară la Amsterdam. Succesul a fost atât de mare încât au urmat numeroase alte ediții difuzate în toata Europa și SUA. In prezent este studiat în toate școlile olandeze, americane, germane și israeliene. Dorința Annei: „Vreau să continui să trăiesc chiar și după moartea mea” s-a împlinit. Jurnalul a început să fie studiat în mai toate țările care construiesc democrații reale.
„Un document de maximă valoare istorică și culturală”
Și Jurnalul lui Mihail Sebastian – de fapt adevărurile sale și oglinzile vieții lui – are o lungă poveste pentru a ajunge la lumină. El a fost pierdut de scriitor în tren. Refăcut de autor, el e descoperit de urmașii stabiliți in Franța, care îl publică. Edward Kanterian (profesor de psihologie la Trinity College & Jesus College din Oxford, Marea Britanie) traduce și editează acest jurnal și în Germania în anul 2005, când, la Universitatea Ludwig-Maximilian din München se acordă post-mortem Premiul literar Geschwister-Scholl, un premiu important care se decernează anual unor cărți ce contribuie decisiv la creșterea responsabilității civice prin curaj intelectual, estetic și moral. Volumul este considerat „un document de maximă valoare istorică și culturală, vorbind despre antisemitismul societății românesti în anii războiului și despre rinocerizarea (iar rinocerizarea înseamnă aderare la fascism, tot așa de bine cum astăzi îi putem adăuga aderarea la bolșevism, n.m.) unor intelectuali români eminenți, deveniți ulterior, prin emigrare și prin purificarea în baia de modernitate occidentală, elite ale culturii universale”.
Un alt discurs pentru viitor
Oricât de multe discuții au fost și vor mai fi în legătură cu substanța jurnalului și a temelor operei lui Mihail Sebastien, oricât de mult se va fi ciocnit spiritul iudaic cu cel al românismului în anumite etape ale istoriei de pe teritoriile românești, cert este că intelectualii, politicienii, istoricii și oamenii de cultură contemporani trebuie să înțeleagă aceste realități, să-și asume istoria națională cu tot cu parantezele ei incomode, să conceptualizeze un alt discurs pentru viitor, un timp-epocă democratic, situate departe de experiențele tragice din trecut, departe de intoleranță și de extremismul politic. „Fiecare generație este împovărată de păcatele părinților tot așa cum este binecuvântată de faptele strămoșilor.” spunea Hannah Arendt.
Angela Furtună