Atât de mic, fotbalul, încât devine egoist de-a dreptul, după cum veți vedea. Acum, la început de an, vă împărtășesc o statistică și o listă de premii primite, la sfârșit de an, de la un cititor. Iar când spun cititor, mă refer la acel tip de cititor de elită, înțelegeți unde bat. Asemeni multora dintre dumneavoastră (cel puțin așa sper!), cititorul respectiv face parte dintr-o gașcă nebună care practică, săptămânal, fotbalul în curtea școlii. S-ar putea spune chiar fotbalul de nivel superior, din moment ce școala este Facultatea de Agronomie! Urmat, desigur, de comentarii udate din belșug. Sper ca și ceilalți cititori, mai mult sau mai deloc de elită, să aprecieze talentul și truda unui confrate și, poate, să se recunoască la unele categorii. Așadar…
“S-a încheiat sezonul 2009, 47 de etape, 297 de goluri marcate (6,32/meci), un total de 43 de jucători participanți. Cinci dintre ei au peste 40 de partide (Mitică si Răzvan – integraliști, Tavi 44, Paul 43, Vasea 40), alți șapte au peste 30 (Virgil 36, Găbiță și Bebe câte 35, Gigi – 34, Traian, Popicu și Gabi mare – câte 31), trei au peste 20 (Mihai Sudoru și Dan Chiftelaru’ – câte 26, Eugen – 23), iar alți șapte peste 10 (Luci – 16, Mese – 14, Tudor și Cătălin – câte 13, Stelică – 12, Lucică și Paul Guvern – câte 11). 11 participanți ne-au onorat cu câte o singură prezență. Palmaresul fiecărui jucător poate fi extras din arhivă, contra unui modest comision lichid. Se fac reduceri pentru milogi.
La sfârșit de an, comisia organizatoare a hotărât atribuirea de diplome și cupe pline, gala festivă, masa și dansul urmând a avea loc în luna ianuarie 2010, “La săraci”. Iată premiile sezonului:
– cel mai frumos meci: 11 decembrie, scor 13-13;
– trofeul Gojgaru*, pentru golgeterul competitiei: Găbiță, fără număr-fără număr;
– trofeul Mircea Geoană pentru locul doi asigurat, cumulat cu trofeul Maica Tereza: Tavi – n-a supărat niciodată pe nimeni;
– trofeul Somnorilă: Lucică – pentru postul de portar de zi, cu jumătate de normă;
– trofeul Gică Petrescu, pentru tinere talente: Vasea și Gabi mare (over 60 – n.m.);
– trofeul „N-au vrut, dar s-a nimerit” pentru cel mai frumos gol: la egalitate, Gigi (lob cu călcâiul, peste portar) și Răzvan (voleu fulgerător cu stângul, la bară);
– trofeul Pinochio: Mitică – pentru deosebit fair-play;
– premiul Special “Șef de sală”: Paul – pentru combativitate în afara terenului;
– premiul Special pentru stoicism: Dan Chiftelaru – accidentare preț de jumătate de sezon;
– premiul Special „Babelor și moșilor!”: Popicu – pentru încurajări repetate adresate coechipierilor;
– premiul special Ion Creangă: Gigi – pentru povestiri la gura sticlei;
– premiul Juriului „Un coniac, o bere și-o cafea”: Virgil – pentru atitudine în viață.”
*Gojgaru – fost atacant de talent al divizionarei B Chimia Râmnicu Vâlcea, câștigător al Cupei României după finala din 1973, cu divizionara C Constructorul Galați! Cică într-un meci de divizie secundă ar fi driblat toată apărarea, inclusiv portarul, s-a oprit pe linia porții și a marcat cu fundul, fapt pentru care arbitrul i-a anulat golul și i-a dat cartonaș pentru desconsiderarea adversarului (cel puțin așa i-a povestit lui Răzvan Toma într-un interviu, în Gardianul). Există chiar și o expresie, “să ai soarta lui Gojgaru”, adică să arzi repede, să ai o perioadă intensă, dar scurtă, de celebritate, aidoma unei comete.
Acestea fiind consemnate, vă doresc ce-mi doresc și mie, un An Nou cât mai sportiv! În sensul de bază, fără legătură cu o altă expresie, “sunt sportiv” = n-am portofelul la mine, n-am nici un ban!
