Despăgubiri de 1,5 milioane de euro pentru zece ani de pușcărie

Rudele unui bărbat care a stat în pușcăriile și coloniile de muncă inventate de regimul comunist pentru dușmanii politici s-au adresat Tribunalului Suceava, solicitând despăgubiri morale pentru aceste suferințe. Din păcate, reparațiile vin prea târziu pentru cel care a suferit de pe urma persecuțiilor comuniștilor, bolile contacte provocându-i decesul în 1988.
În cererea depusă la Tribunalul Suceava, Ruxandra Teodorescu s-a constituit parte în procesul intentat statului român în baza Legii 221/2009, privind acordarea de despăgubiri morale pentru persoanele condamnate politic. Femeia este urmașa lui Narcis Trandaf, care în primii ani de după instalarea comunismului a trăit o adevărată dramă, la fel ca mulți alți români care au încercat să lupte împotriva sistemului totalitar.
Narcis Trandaf a fost arestat pe 15 august 1949 și încarcerat la închisoarea militară Cluj. Între timp, bărbatul a fost condamnat pe 3 ianuarie 1950 la zece ani de temniță pentru „crimă de uneltire contra ordinei sociale”.
Tot în 1950, Narcis Trandaf a fost transferat la Penitenciarul Aiud, iar din septembrie 1951 a ajuns la Colonia de muncă Baia Sprie, lângă Baia Mare. Mai bine de un an a lucrat ca miner, iar în decembrie 1952 a fost transferat la o altă colonie, Cornic, tot din Regiunea Baia Mare. Până în aprilie 1957, când a fost eliberat, bărbatul a mai trecut și pe la Penitenciarul Satu Mare. Eliberarea din pușcărie nu a coincis și cu liniștea. I s-a impus domiciliu forțat în comuna Măzăreni, Regiunea Brăila, iar restricțiile i-au fost ridicate după exact patru ani, pe 10 aprilie 1961.
„La data arestării, tatăl meu avea vârsta de 26 de ani, era complet sănătos, nesuferind de nici o boală. În momentul în care a fost eliberat și i s-a ridicat restricția domiciliară, datorită condițiilor deosebit de grele la care a fost supus, starea sa de sănătate s-a alterat puternic și până la decesul care a survenit la data de 30 mai 1988 acesta a suferit mai multe afecțiuni”, a arătat fiica acestuia în acțiunea înaintată la Tribunalul Suceava.
O familie distrusă

Ruxandra Teodorescu a specificat că în toată perioada vieții, tatăl ei a suferit și traume morale, nu doar fizice, acestea extinzându-se la nivelul întregii familii.
„Prin arestarea și apoi detenția tatălui meu, fapt care s-a produs când aveam doar câteva luni, am fost privată de sprijinul financiar și afecțiunea părintească a acestuia, mama fiind nevoită să divorțeze ulterior pentru a nu mai fi expusă represiunilor de tot felul. Aceeași situație a obligat-o apoi pe mama să plece din zonă, pentru a-și căuta serviciu, astfel încât am rămas în îngrijirea bunicilor care m-au crescut până la majorat”, a menționat Ruxandra Teodorescu.
Suceveanca spune că pentru toate nenorocirile provocate de regimul comunist nu a primit niciodată nici o indemnizație, așa cum s-a întâmplat cu alte persoane, în baza Legii 118/1990.
În acțiunea deschisă la Tribunalul Suceava, fiica fostului deținut politic Narcis Trandaf cere despăgubiri morale de 1,5 milioane de euro.
Primul dosar de acest fel la Suceava

Dosarul privindu-l pe Narcis Trandaf este primul înregistrat la Tribunalul Suceava după intrarea în vigoare a Legii 221/2009. Magistrații suceveni se așteaptă ca și alte persoane care au suferit din motive politice în perioada comunistă să se adreseze cu astfel de cereri. Legea stipulează clar cine are acest drept, precum și perioada în care poate fi sesizată instanța de judecată. Articolul 5, aliniat 1, din Legea 221/2009 spune următoarele: „Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare; acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri; repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară”.
În țară s-au și dat primele despăgubiri

Dacă la Suceava abia a fost înregistrat primul dosar în baza Legii 221/2009, alte instanțe din țară au și pronunțat primele hotărâri.
Este și cazul lui Eduard Conescu, fost luptător în rezistența anticomunistă, care în urmă cu o lună a obținut din partea Tribunalului Iași daune morale de 300.000 de lei (aproximativ 75.000 de euro) pentru suferințele îndurate în cei șase ani de închisoare pe care i-a executat.
Fostul președinte al PNȚ cere despăgubiri de 18 milioane de euro

Un alt dosar similar este cel al fostului președinte al Partidului Național Țărănesc, Ion Diaconescu. Acesta a dat în judecată statul român și solicită daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite în timpul detenției politice din închisorile comuniste
Ion Diaconescu a stat 15 ani în închisoare, fiind acuzat că, în calitate de membru în conducerea Organizației de Tineret a Partidului Național Țărănesc, a desfășurat „activități ostile regimului totalitarist bolșevico-comunist instaurat pe 6 martie 1945“
Fostul președinte al Partidului Național Țărănesc a solicitat instanței să constate caracterul politic al condamnării suferite în baza sentinței Tribunalului Militar București din 28 februarie 1948, când a primit o pedeapsă de 15 ani de muncă silnică, cinci ani degradare civică și confiscarea totală a averii.