Petiția adresată Senatului de cei trei membri ai CSM invalidați de Curtea Constituțională nu mai are relevanță, după ce judecătorii constituționali au tranșat chestiunea, însă ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, o invocă drept o „încercare de a crea o nouă situație de blocaj”.
În 27 ianuarie – adică la două zile după ce Curtea Constituțională a decis că sunt neconstituționale hotărârile Senatului de validare a listelor candidaților pentru un mandat de șase ani în Consiliul Superior al Magistraturii – judecătorii Lidia Bărbulescu și Dan Lupașcu și procurorul Dan Chiujdea au înaintat o petiție președintelui Senatului.
Motivarea deciziei Curții Constituționale s-a redactat și s-a publicat joi, 3 februarie, din 25 ianuarie toată lumea așteptând explicația CC și, evident, făcând supoziții în legătură cu aceasta.
Decizia Curții Constituționale de invalidare a celor trei membri ai CSM a fost previzibilă, raportat la soluțiile de oportunitate politică adoptate în ultima perioadă. De altfel, trei judecători constituționali au recunoscut faptul că instanța constituțională a devenit un „Super-Parlament”.
Cei trei magistrați solicitau, „în ipoteza în care Plenul Senatului ar repune în discuție validarea membrilor aleși în CSM”, să dispună amânarea rediscutării validării candidaturilor lor până la soluționarea dosarului 45070/3/2010 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (strămutat de Înalta Curte de Casație și Justiție (…) la Curtea de Apel Constanța) și a dosarului 10389/2/2010 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în prezent suspendat până la soluționarea unei cereri de strămutare de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Cele două dosare se referă la invalidarea candidaturii lui Lupașcu pentru CSM.
„În ipoteza rediscutării validării magistraților aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, vă adresăm rugămintea să aveți în vedere faptul că pretinsa nelegalitate a candidaturilor noastre, invocată în raport cu dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea 317/2004, republicata, cu modificările și completările ulterioare, este o problema de fond, cenzurabilă exclusiv pe calea acțiunii în justiție, care excede competenței Senatului, formând obiectul judecății în dosarele sus-menționate. Mai mult, în primul dosar s-a pronunțat deja o hotărâre judecătorească, atacată cu recurs. Vă învederăm faptul că, în primul litigiu, prin motivele de recurs am invocat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Legea 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în raport de art. 133 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia: «Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani». Urmează ca instanța constituțională să analizeze această excepție de neconstituționalitate (asupra căreia nu s-a mai pronunțat până în prezent)”, se arată în petiția celor magistrați, înaintată președintelui Senatului.
Judecătorul Dan Lupașcu a declarat, pentru MEDIAFAX, că el este cel care a inițiat demersul către instituția Senatului, iar colegii săi l-au acceptat
Însă, spune despre acest demers Dan Lupașcu, președintele Curții de Apel București – ales pentru un nou mandat în CSM de peste 460 de judecători cu rang de curte de apel – „nu există niciun element de natură cât să fie suspectat că ar avea vreo legătură cu sfera politică”, precizând că a acționat doar ca magistrat echidistant și independent.
Judecătorul Lupașcu a precizat că, prin petiție, s-a solicitat discutarea „în plenul Senatului” a chestiunii expuse, iar modul de adresare este o formalitate instituțională, nesolicitând președintelui acestei Camere vreo favoare.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri, că petiția celor trei magistrați ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituțională încearcă să creeze o nouă situație de blocaj, prin ignorarea obligativității deciziilor Curții. „Din informațiile de presă am luat act de faptul că cei trei magistrați ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituțională au formulat o petiție adresată Senatului prin care solicită amânarea validării până la judecarea recursurilor la contestațiile la una dintre candidaturi, aflate pe rolul instanțelor de drept comun”, a spus ministrul Predoiu.
Potrivit ministrului, petiția încalcă obligația de rezervă impusă oricărui magistrat, în raport de decizia clară a Curții Constituționale.
„Este o petiție care, ținând cont de întregul context, în primul rând de concluzia Curții Constituționale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat și face deservicii întregului sistem judiciar”, a declarat Predoiu.
În opinia ministrului, petiția încearcă să creeze o nouă situație de blocaj, prin ignorarea obligativității deciziilor Curții Constituționale.
„Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portițe procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin decizia CC, creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăși această situație delicată. Conduita firească, elegantă și morală în împrejurările date ar fi, în opinia noastră, pasul înapoi pe care cei trei să îl facă pentru a permite CSM să își consolideze credibilitatea și să reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasă, altruistă și o recunoaștere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit căreia «hotărîrile se execută, nu se discută», principiu susținut vehement de doamna judecător Bărbulescu în timpul mandatului de președinte CSM”, a arătat ministrul.
În opinia demnitarului, „acest pas înapoi nu ar însemna altceva decât abandonarea unei lupte care s-a încheiat prin decizia CC și continuarea activității militante a celor trei pentru binele Justiției din orice altă postură decât aceea de membri ai CSM”.
„Modul în care cei trei se agață prin această petiție de o poziție pe care au pierdut-o, le pune la îndoială buna credință și ar putea afecta direct interesele României prin eventuala prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justiție. Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar și a raportului de țară, pentru interese personale”, a afirmat ministrul.
Totuși, în calitate de ministru, Predoiu a „dorit să mulțumească celor trei foști colegi de CSM pentru activitatea substanțială depusă pentru închegarea acestei instituții, dar să le și solicite la fel de colegial să dea dovadă de chibzuință și să sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar”.
Declarația ministerială de vineri oarecum instigă la declanșarea unui conflict, în condițiile în care acesta a fost stins prin clarificarea situației celor trei magistrați, de către decizia Curții Constituționale.
Curtea Constituțională a stabilit – în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie și publicată joi – faptul că având în vedere imperativul constituțional referitor la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea și finalizarea alegerilor pentru cele trei demnități (judecătorii Lidia Bărbulescu și Dan Lupașcu și procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituționalitate, Senatul are îndatorirea constituțională să procedeze la validarea celorlalți membri aleși cu respectarea legii.
Atât propunerea de validare, cât și validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerințelor legale pentru ocuparea respectivei demnități, precum și a interdicțiilor și incompatibilităților ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.
Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraților aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art.16 alin.(2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”.
În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleși în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție: judecător Lidia Bărbulescu – 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron – 62 voturi. Judecătorii aleși din partea curților de apel sunt: judecător Dan Lupașcu – 461 voturi; judecător Alexandru Șerban – 383 voturi; judecător Nicolae Horațius Dumbravă – 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacșu – 331 voturi.
Din partea judecătoriilor au fost aleși, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 București – 1.144 voturi și Cristi Vasilică Danileț de la Judecătoria Oradea – 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curțile de apel procurorul George Bălan – 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală – 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea – 607 voturi.
Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituțională.
PDL a susținut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu și Dan Lupașcu și procurorul Dan Chiujdea – aleși pentru un mandat de șase ani în urma aleșilor în 2004 (în condițiile legii de atunci) și desemnați pentru un alt mandat la alegerile din 2010 – nu mai pot exercita un alt mandat.
Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei – actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că „durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii”.
Constituția prevede, la articolul 133, că „durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Constituția nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.
Între timp, în urma contestației judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj (contracandidată a lui Dan Lupașcu-n.r.), Tribunalul București a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) și nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curții de Apel București și a obligat Curtea de Apel București să emită o nouă hotărâre prin care „să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupașcu, pentru alegerea în funcția de membru al CSM”. Sentința a fost contestată la Curtea de Apel Constanța.
Pe de altă parte, Asociația Magistraților din România consideră că, judecând persoane fizice sub aspectul legalității candidaturii, deciziile Curții Constituționale privind candidaturile pentru CSM sunt în afara competențelor acesteia și nu produc efecte juridice obligatorii, având caracterul unor hotărâri civile.
Într-un comunicat de vineri, remis agenției MEDIAFAX, Asociația Magistraților din România atrage atenția că, prin deciziile Curții Constituționale 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, ale căror motivări au fost publicate ieri, 3 februarie 2011, Curtea Constituțională trece pragul competențelor sale, aducând o atingere gravă înseși supremației Constituției pe care trebuie să o garanteze și subminând grav principiul separației puterilor în stat.
Art.146 din Constituția României prevede, limitativ și exclusiv, competența Curții Constituționale în materie de control de constituționalitate. Art. 27 alin.1 din Legea 47/1992 adaugă la aceasta, peste prevederile Constituției, și hotărârile plenului Camerei Deputaților, hotărârile plenului Senatului și hotărârile plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, lărgind sfera competenței Curții printr-o interpretare nepermisă a prevederilor art.146 lit.l din Constituție, care exclude, însă, adaosul la textul constituțional, singura modalitate în care acesta ar fi posibil fiind revizuirea Constituției.
În aceste condiții, AMR consideră că excede înseși ordinii constituționale aprecierea conform căreia pot fi atacate la Curtea Constituțională alte acte ale Parlamentului decât cele cu caracter normativ, neputând fi supuse controlului de constituționalitate actele cu caracter individual, cum este cazul celor două hotărâri ale Plenului Senatului asupra cărora s-a pronunțat Curtea.
O interpretare contrară ar fi de natură a pune Curtea Constituțională, un organism jurisdicțional constituțional, numit politic, în poziția de a exercita un supracontrol asupra tuturor hotărârilor Parlamentului, ceea ce, în condițiile democrației constituționale și a organizării statului în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, este inadmisibil, subliniază AMR.
Asociația afirmă că CC nu a examinat niciun moment constituționalitatea celor două hotărâri ale Senatului, ci doar legalitatea unor candidaturi individuale, pronunțându-se în locul instanței aparținând puterii judecătorești și extinzându-și competența în afara legii. „Considerăm totodată că, substituindu-se instanței de drept comun, Curtea Constituțională a abandonat și principii elementare de drept, consacrate de Constituție și de reglementările internaționale, ca dreptul la apărare și contradictorialitatea procesului, iar acest fapt este cu atât mai grav cu cât CC se antepronunță, în cuprinsul deciziilor sale, cu privire la fondul unor litigii aflate în acest moment pe rolul instanțelor de drept comun”, arată AMR.
Lucia Efrim
