Desființarea unor spitale și reducerea numărului de paturi la celelalte – propunerile de „reformă” ale Ministerului Sănătății care au băgat în fibrilații spitalele sucevene

Responsabilii de sănătatea populației din județul Suceava sunt invitați în data de 25 februarie a.c. la Prefectura Iași, pentru a li se aduce la cunoștință masterplanul regional de servicii de sănătate al Regiunii Nord-Est. Propunerile din draftul pregătit de Ministerul Sănătății dau însă frisoane managerilor de spitale și administrațiilor locale pentru că au în vedere, nici mai mult nici mai puțin, închiderea unor spitale, comasarea altora și reducerea numărului de paturi, la cele care rămân. Pe baza unor indicatori vechi de acum patru ani, Guvernul, într-un acord de parteneriat cu Comisia Europeană, pregătește măsurile pentru sănătatea sucevenilor. Între două numărători ale cazurilor de gripă și explicațiile în cazurile falșilor doctori, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a găsit timp și pentru elaborarea unei strategii de îngrijire a sănătății populației, în care își propune desființarea Spitalului Orășenesc Gura Humorului, a celui de Psihiatrie Cronici Siret, a celui de Boli Cronice Siret, fuzionarea Spitalului de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc cu cel Municipal, reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecere la spitalizare de zi la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, spitalele municipale Rădăuți, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.
În noua strategie, pentru toate spitalele sunt folosiți indicatori din anul 2015 pentru a se susține că au grad de ocupare scăzut. Astfel, despre SJU Suceava draftul Ministerului Sănătății indică un grad de ocupare pentru îngrijire boli acute de 65,8%, asta în condițiile în care în 2017 și 2018 în această unitate medicală cu greu se puteau găsi paturi libere. Vatra Dornei are 68,4% grad de ocupare, Municipal Câmpulung Moldovenesc – 58,5%, Municipal Fălticeni – 57,1%, Orășenesc Gura Humorului – 51,7%, Municipal Rădăuți – 56,7%. Din 2015 până acum, spitalele sucevene au făcut investiții mari în dotare, atragere de medici specialiști și îmbunătățirea condițiilor hoteliere. Investițiile pentru dezvoltarea spitalelor din județul Suceava au fost, numai în cursul anului trecut, de peste 1 milion de euro, cea mai mare sumă, de peste 30,1 milioane lei, fiind investită de Spitalul de Urgență Suceava.
„Raționalizarea rețelei de spitale” este cea mai nouă viziune a Ministerului Sănătății
Ceea ce susține Ministerul Sănătății că își propune este ca „serviciile de spitalizare să abordeze în mod eficient cazurile complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/recuperare, după caz”. „Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența și utilizarea optimă a serviciilor”, se arată în „planul de reformă” al Ministerului Sănătății.
În perspectiva înființării unui spital regional la Iași, în mod evident cazuistica trebuie asigurată, la fel ca și păstrarea relativ constantă a numărului de paturi de spital pe întreaga Regiune Nord-Est. Cel mai la îndemână este ca acest lucru să se facă scriptic, din birou, pe seama spitalelor județene, municipale și orășenești, fără a se ține cont de nevoile reale ale populației, de întinderea județului, de nivelul veniturilor oamenilor și capacitatea lor de deplasare pentru investigații medicale, consultații și spitalizare, de starea de sănătate a locuitorilor. De asemenea, strategia ministerului și Comisiei Europene ignoră eforturile foarte mari făcute de spitale și de administrațiile locale pentru dezvoltarea serviciilor medicale pe plan local, pentru a răspunde cât mai bine adresabilității crescânde și necesităților actuale, din 2019 și în viitor, ale populației.
Întrebată, ieri, în legătură cu așa-numita dezbatere de la Iași, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Suceava, dr. Liliana Grădinaru, a declarat că „sunt doar teme de lucru, pe baza cărora să se discute”. Prin urmare, „strategia de reformă” ar urma să fie elaborată după aceste discuții între reprezentanții ministerului și autoritățile locale din administrație și sănătate din regiune.