DEȘEURILE DIN LEMN AU CĂPĂTAT VALOARE

Municipiul Vatra Dornei este înconjurat de impunătoarele creste ale munților Giumalău, Bistriței, Călimani, Rodna, Suhard și Munții Obcina Mestecăniș, de ale căror păduri de conifere (brad, pin, molid), s-au bucurat, de sute de ani, generații de dorneni care au trăit în această zonă.
Din totdeauna, una dintre sursele de venit a locuitorilor Bazinului Dornelor a constituit-o exploatarea lemnului. Unul dintre lucrurile mai puțin benefice acestei zone a fost depozitarea deșeurilor rezultate din prelucrarea primară a lemnului, și anume rumegușul. Toți dornenii își amintesc de anii 1970-1990, când depozitul, veșnic fumegând, de rumeguș din zona Bulceni crea o imagine neplăcuta și nesănătoasă zonei Dornelor. Încă din anii 1960, la Vatra Dornei a existat ideea construirii unei centrale termice pe rumeguș, tocmai pentru a valorifica benefic aceste deșeuri. După anul 1990, când s-a dezvoltat și mai mult componenta de exploatare și prelucrare primară a lemnului, numărul depozitelor de rumeguș a crescut foarte mult, cu riscul poluării solului și a apelor.
Iată că, după mulți ani de idei și dezbateri multiple, în anul 2004 s-a îndeplinit visul dornenilor, și a fost pusă în funcțiune centrala termică pe rumeguș, investiția ridicându-se la 4,5 milioane de euro, proiect de infrastructură finanțat prin linia PHARE RO 0108.03.04.01.01 – Dezvoltarea sistemelor de încălzire bazate pe folosirea biomasei .
Încadrându-se în politica globală de mediu, acest obiectiv integrează cele mai noi tehnologii energetice răspunzând prevederilor Protocolului de la Kyoto. Obiectivul, care face parte din proiectul “Rumeguș 2000”, inițiat de Guvernul Regatului Danemarcei, prin Agenția Daneză pentru Protecția Mediului, este cea mai mare centrală termică pe rumeguș din România, având instalații de producere a energiei termice cu capacitatea de 12 MWh, dispunând de o rețea modernă de conducte preizolate.
Finanțarea investiției a fost realizată de Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune Economică și Socială, prin Ministerul Integrării Europene, Programul Phare 2001, de către Guvernul Regatului Danemarcei, în sistem Joint Implementation, prin Agenția Daneză pentru Protecția Mediului, prin Ministerul Economiei și Comerțului și Agenția Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) și nu în ultimul rând de municipalitatea dorneană prin Consiliul Local și Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului.
Prin finalizarea acestei investiții, peste 2000 de familii și un număr important de instituții publice, precum și 2 baze de tratament, beneficiază de avantajele unui serviciu modern de furnizare a energiei termice în regim centralizat, la costuri ale energiei termice scăzute, ce nu mai necesită subvenție. Ideea principală a acestui sistem nou constă în eliminarea depozitării necontrolate a rumegușului și diminuarea volumului de deșeuri lemnoase din apropierea cursurilor de apă din întreg arealul Bazinului Dornelor, reducerea emisiilor de bioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili în centralele termice existente și nu în ultimul rând creșterea gradului de confort și a calității vieții.
În 2004 și toamna anului 2005 am reușit să procurăm rumegușul gratuit. Și eram chiar bucuroși de faptul ca agenții economici cu profilul prelucrarea lemnului aduceau ei înșiși rumegușul la depozitul nostru, depozit omologat de către Agenția pentru Protecția mediului Suceava. Dar, ca orice om de afaceri, și cei din zona Dornelor au început să pună înaintea interesului general, interesul personal, și anume profitul. Deoarece au apărut din ce în ce mai multe unități care achiziționează rumegușul in interes industrial, era de așteptat ca și agenții economici dorneni să vândă acest produs. Așa am ajuns ca, pentru funcționarea centralei termice pe rumeguș din Vatra Dornei, să aducem rumeguș de la distante de peste 50 km, ceea ce a condus la scumpirea gigacaloriei cu 17% începând din luna februarie 2006.
Supărarea noastră, a administrației publice locale, este faptul că deși teoretic este declarată autonomia publică locală, vreau să subliniez faptul ca resursele naturale dornene iau orice cale, altele decât cele locale, astfel încât nici rumegușul nu ni se mai cuvine. Suntem puși în situația de a privi doar la tirurile și vagoanele încărcate cu cherestea, remorcile și vagoanele încărcate cu lemn brut , tirurile și vagoanele încărcate cu ape minerale și, mai nou, la vagoanele încărcate cu rumeguș. Nouă, dornenilor, ne rămân problemele și grijile locuitorilor.
Sperăm ca pachetul de legi pentru administrația publică locala, mult mediat de către Ministerul Administrației și Internelor, să ne asigure și pârghiile reale de autonomie locală.