Cercetare

Descoperiri din perioada Mării Sarmatice, la Rădășeni



Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria

Doi elevi de la CN „Nicu Gane” Fălticeni, coordonați de prof. dr. Marcel Porof, au găsit pe dealul Rupturii exemplare de scoici care, în urma cercetărilor, s-au dovedit a fi din perioada Mării Sarmatice, de acum șapte milioane de ani. La sfârșitul săptămânii trecute, în locul în care a fost făcută descoperirea a fost montat un panou informativ. Mai mult, elevii fălticeneni au reușit să convingă Consiliul Local Rădășeni să declare locul descoperirii zonă protejată, fiind realizat și un site de promovare a proiectului.
Cei doi elevi participă, în perioada 18-23 iulie, la Muncel, județul Iași, la faza națională a concursului de proiecte de mediu cu un studiu paleontologic pe baza descoperirii din comuna Rădășeni.
O poveste devenită realitate
„Nu poți să construiești viitorul fără a cunoaște trecutul. De aici a plecat totul… Nu foarte demult, în timpul unei ore, curiozitatea ne-a fost incitată de o afirmație a profesorului cum că, în trecut, aici, unde trăim, era o mare numită «Marea Sarmatică», iar climatul era unul asemănător celui din zona mediteraneană actuală. A fost sămânța care a rodit în mintea noastră și care s-a concretizat printr-o serie de activități vizibile, finalitatea fiind acest studiu.
La început am luat-o ca pe o poveste, însă, adunând informație după informație, aprofundând cercetarea, au început să se contureze o serie de certitudini și așa a început să ne placă. Ne-au ajutat ieșirile în natură, drumețiile, care ne-au pus la dispoziție materialul probator de care aveam nevoie. Nu am făcut altceva decât să nu-l ignorăm. Cadrul natural deosebit de frumos, lumea interesantă a macro și microfosilelor ne-a captivat, la finalul acestei cercetări, ce a durat șase luni, simțind totuși că se mai poate face ceva. Lipsa datelor nu a fost un inconvenient, ci mai degrabă un alt motiv de a cerceta, de a verifica, deoarece ființa umană caută acest element de noutate, de întâietate.
Dorim să mulțumim pe această cale tuturor celor care ne-au sprijinit și ajutat în realizarea acestui proiect: domnului primar al comunei Rădășeni, fără de care proiectul nostru rămânea într-o fază incipientă, domnului Iluță Cocriș, director la Agenția de protecție a Mediului Suceava, conf. dr. Paul Țibuleac de la Universitatea „Al.I Cuza” Iași, profesorilor care ne-au îndrumat de la Clubul Copiilor Fălticeni și Colegiul Național „Nicu Gane” – Fălticeni, în special, domnului prof. dr. Marcel Porof, fără de care această lucrare nu ar fi existat”, ne-a declarat elevul Bogdan Baciu.
Locuitorii din zona Fălticeni au cunoștințe sumare despre Marea Sarmatică
În vederea fundamentării cercetării, tinerii fălticeneni au considerat necesară implementarea unei metode moderne de analizare a nivelului de popularizare în ceea ce privește situl luat în discuție. În acest sens, au întocmit un chestionar formulat din opt întrebări, au ales un eșantion de 100 de persoane care aparține mediului școlar, dar și populației orașului Fălticeni și comunei Rădășeni.
În urma analizării răspunsurilor primite, Bogdan Baciu și Paul Nistor au putut concluziona importante aspecte necesare utilității studiului. În primul rând, locuitorii orașului Fălticeni au cunoștințe sumare despre influența geomorfologică a mării Sarmatice asupra aflorimentului studiat, fapt reflectat în 74% dintre răspunsurile celor chestionați care au răspuns pozitiv la întrebarea „Știați că acum 7 milioane de ani Rădășeniul era o zonă litorală?”
În al doilea rând, s-a putut observa cu ușurință că un sector important din cei chestionați (61%) nu dețin nici o informație referitoare la zona Rupturii din Rădășeni. Totuși, același eșantion de persoane și-a exprimat interesul în vederea cunoașterii și protejării evoluției acestui spațiu.
Un proiect pentru cercetarea, identificarea, protejarea fosilelor
„Prin acest proiect, ne-am propus nu numai cercetarea și identificarea fosilelor din cele două aflorimente, ci și protejarea lor. Am concretizat cercetarea noastră printr-o serie de măsuri în colaborare cu autoritățile locale, dintre care reamintim: proiectul de hotărâre și parteneriatul cu Primăria comunei Rădășeni, obținerea de la Agenția de Mediu Suceava a documentului care declară zona de ruptură a Rădășeniului patrimoniu local, informarea locuitorilor cu ajutorul pliantelor și instalarea unui panou al proiectului la intrarea în arealul studiat. Aceste două aflorimente sunt importante nu numai prin latura lor de cercetare, ci și prin aspectul practic pe care îl pot oferi orelor de geografie, cercetarea, identificarea, analiza și determinarea fiind foarte atractivă pentru elevi. Inițiativa noastră de cercetare va continua cu un proiect mai amplu prin care vom dori educarea ecologică a locuitorilor în scopul aprecierii dezvoltării moderne în vederea dezvoltării durabile”, a precizat Bogdan Baciu.
Speciile identificate sunt foarte prețioase, urmând ca în viitorul apropiat, ele să fie donate Muzeului „Mihai Băcescu” din Fălticeni.


Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria
Ruptura de la Rădășeni, locul în care pământul își arată istoria