La sfârșitul campaniei de săpături arheologice din localitatea Todirești (punctul „La Nuci”), campanie care s-a încheiat zilele trecute, arheologul dr. Mugur Andronic ne semnalează o serie de descoperiri interesante.
Situl arheologic cu cele mai multe locuințe cercetate din jumătatea răsăriteană a Europei
La Todirești s-au desfășurat până acum (cu începere din anul 1988) șapte campanii arheologice. Au fost cercetate trei niveluri de locuire, unul din Hallstatt (prima epocă a fierului – veche de circa trei milenii) și două din secolele IV-VI d.Hr., perioadă deosebit de importantă pentru formarea poporului român, când în această zonă au sosit mai întâi vizigoții și apoi slavii, după anul 500.
Au fost descoperite în această zonă urmele a peste 50 de locuințe, ceea ce face din acest loc situl cu cele mai multe locuințe cercetate din jumătatea răsăriteană a Europei.
În situl de la Todirești s-au descoperit de-a lungul anilor vestigii ceramice și unelte din silex aparținând culturii Cucuteni, veche de circa 6.000 de ani.
În prezent, dr. Mugur Andronic, autorul cercetării, este pe cale să finalizeze monografia arheologică a acestui sit.
Un cuptor masiv, din bolovani de râu rulați și lespezi
În cursul ultimei campanii de săpături s-au descoperit urmele a șase locuințe; una din prima epocă a fierului, deci dinaintea dacilor, patru din perioada de coabitare a lor cu vizigoții (cultura Sântana de Mureș, în principal datată în secolul IV) și una post-500 d.Hr., de epocă slavă, adâncită cu circa 80 cm în sol, cu laturi de până la patru metri și dotată cu un cuptor masiv, din bolovani de râu rulați și lespezi care provin din albia pârâului Pietroasa, din apropiere.
Interesant este faptul că, după distrugerea așezării și după ce groapa a fost acoperită natural (poate după 4-5 secole), cineva a răscolit în mare parte bolta fostului cuptor, în căutarea unor obiecte prețioase care-ar fi putut fi ascunse acolo.
Drept urmare, aproape jumătate din întreaga cantitate de piatră a fost dizlocată și aruncată spre centrul fostului spațiu locuit, dar nu pe fosta podea, ci pe un strat de pământ de umplutură, gros de circa 30 cm, conținând cenușă, cărbuni și mici fragmente de lut ars provenind de la lutuiala (arsă) a foștilor pereți.
Una dintre cele mai importante probleme este datarea cât mai exactă
O descoperire cu totul deosebită este cuptorul exterior, cu boltă din carcasă de nuiele lutuite, cuptor de mari dimensiuni, unicat în aria de răspândire a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (din centrul Transilvaniei și până la Nipru).
Desigur, așa cum spune dr. Mugur Andronic, una dintre cele mai importante probleme ale acestui șantier arheologic de referință din România este datarea cât mai exactă efectuată în laboratoare specializate.
De aceea el a recoltat o cantitate de cărbune din această ultimă așezare în scopul unei astfel de datări (care să fie finanțată de Muzeul Bucovinei) care ar putea lămuri controversata problemă a debutului migrației slavilor în spațiul românesc.
